9-10 septembrie| „Drumul Libertății – drumul lui Avram Iancu”: Manifestări comemorative pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu

9-10 septembrie| „Drumul Libertății – drumul lui Avram Iancu”: Manifestări comemorative pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu

Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba organizează, vineri și sâmbătă, o serie de evenimente comemorative în memoria lui Avram Iancu, Erou al Națiunii Române de la moartea căruia se împlinesc 150 de ani.

Proiectul cultural „Drumul Libertății – drumul lui Avram Iancu” începe vineri, 9 septembrie, la ora 21:00 la Țebea, locul unde este înmormântat eroul național. Programul va fi deschis de tulnicăreselor din Munții Apuseni, urmând apoi un program cu muzică patriotică susținut de părintele Doru Gheaja, Ciprian Roman, Ansamblul Folcloric al Județului Alba și Alexandru Pal.

Acțiunea va continua, sâmbătă, 10 septembrie, începând cu ora 11:30, la Casa Memorială „Avram Iancu” din satul Incești (comuna Avram Iancu), unde va fi oficiată o slujbă religioasă și vor fi depuse coroane de flori. Cu această ocazie va fi lansată cartea „Avram Iancu”, autor Silviu Dragomir, ediție îngrijită și studiu introductiv de Ioan Bolovan și Sorin Șipoș (Editura „Școala Ardeleană”). Vor urma momente evocatoare susținute de Dumitru Acu, Tiberiu Groza, Ion Cârje, Nicolae Furdui Iancu și Veta Biriș.

La ora 13:00, manifestări comemorative în memoria eroului național Avram Iancu vor avea loc la Câmpeni, în Piața „Avram Iancu”, iar la 14:30 vor continua în Piața Eroilor din Abrud, unde programul va fi completat și de evoluția Grupului vocal tradițional „Țarina” din Abrud.

La ora 18:00 manifestările se vor încheia pe Câmpia Libertății din Blaj, unde vor susține recitaluri interpreții Mariana Anghel și Adriana Anghel, Roxana Reche, Nicolae Plută, Floricica Moga și Dorina Narița.

Proiectul cultural „Drumul Libertății – drumul lui Avram Iancu” este realizat de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, în parteneriat cu TVR 3 și TVR Târgu Mureș. Evenimentele sunt organizate cu participarea Fanfarei Județului Alba, a Tulnicăreselor din Munții Apuseni și a Ansamblului Folcloric al Județului Alba, dirijor Alexandru Pal.

Avram Iancu s-a născut în anul 1824, în localitatea Vidra de Sus, astăzi comuna Avram Iancu, din județul Alba. De profesie avocat, Avram Iancu a fost conductorul Revoluției de la 1848 în Transilvania. Bunicul său, Gheorghe Iancu, a fost preot ortodox și, potrivit unor surse istorice, ar fi luat parte la răscoala lui Horea din anul 1784.

Avram Iancu a murit în 10 septembrie 1872, fiind găsit mort pe prispa unei case din Baia de Criș (județul Hunedoara), unde trăsese peste noapte. Iancu nu avea mai nimic asupra lui, doar o năframă zdrențuită, fluierul de cireș din care îi plăcea atât de mult să doinească și o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph, unsă și mototolită, pe care nu a trimis-o niciodată destinatarului.

Trupul marelui erou a fost depus pe catafalc în casa lui Ioan Simionaşiu, asesor la sedria orfanală. Comitatul Zarand, cu o populație covârșitor românească, a decis să îi facă funeralii naționale, ca unui „mort al națiunii”. Avram Iancu a fost înmormântat la Țebea pe 13 septembrie 1872, cu funeralii naționale, iar cortegiul funerar s-a întins de la Baia de Criş la Țebea, pe o distanță de câțiva kilometri.

Crucea de piatră, care și azi străjuiește mormântul eroului, a fost donată preotul din Ţebea, Iosif Tisu. Era crucea pe care o pregătise pentru el însuși, dar a pus-o la căpătâiul lui Avram Iancu. Placa de marmură albă de pe mormântul lui Avram Iancu a fost pusă la 1 noiembrie 1931. Cei care au pus această placă sunt renumiții istorici Gheorghe I. Brătianu și Constantin C. Giurescu.

Avram Iancu odihnește lângă Gorunul lui Horea, ultima sa dorință, exprimată în testamentul său, fiind ca din averea rămasă de la el să se ridice o Facultate de Drept pentru români, el fiind convins că doar luptătorii pe tărâm juridic vor putea să câștige drepturile națiunii române.

Avram Iancu este declarat, printr-o lege adoptată în anul 2016 de Parlamentul României, „Erou al Națiunii Române”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI