7 iulie, ziua mondială a ciocolatei. Unul dintre cele mai dorite ,,răsfățuri” ale istoriei, introdus în Europa în 1550
7 iulie, ziua mondială a ciocolatei. Unul dintre cele mai dorite ,,răsfățuri” ale istoriei, introdus în Europa în 1550
Cacao, ciocolata şi alte produse din această categorie bucură miliarde de oameni din întreaga lume. Cu toate acestea, istoria acestor delicii nu este atât de cunoscută. Cercetătorii au găsit dovezi privind alimente pe bază de cacao datând din urmă cu câteva mii de ani.
Ziua mondială a ciocolatei este aniversată la 7 iulie, această dată fiind consemnată în istorie drept momentul când băutura pe bază de cacao a fost introdusă în Europa, în 1550, potrivit paginii Facebook – Nouveau Chocolates.
Boabele de cacao ar fi fost cultivate la început de civilizaţii străvechi din America de Sud. Aztecii şi mayaşii fiind cei mai cunoscuţi între aceste populaţii indigene.

Cuvântul modern ”ciocolată” provine din două cuvinte din Nahuatl, o limbă vorbită de multe grupuri de azteci. Este vorba despre ”xocolatl”, care în traducere directă înseamnă ”apă fierbinte” şi ”cacahuatl”, care se referea la o băutură amară din cacao servită la ceremoniile religioase.
Când conchistadorii spanioli au ajuns în Lumea Nouă şi au început invaziile, colonizarea şi, în cele din urmă, distrugerea culturilor native, au descoperit şi valoarea cultivării boabelor de cacao. Au contribuit cu inventivitatea lor la reţeta băuturii de ciocolată adăugând zahăr şi condimente pentru a o îndulci. De aici, ciocolata a ajuns populară în rândul spaniolilor, care au păstrat secretă metoda de producţie pentru aproximativ 100 de ani de la descoperirea lor.
Potrivit unei legende, când exploratorul spaniol Hernando Cortes a ajuns în Mexic în căutare de aur şi argint, conducătorul aztec Montezuma a crezut că este o divinitate reîncarnată. El l-a întâmpinat cu un banchet somptuos unde s-a servit băutură de ciocolată.
Spaniolii nu puteau păstra secretul la nesfârşit şi ciocolata s-a răspândit şi în restul lumii vestice. Ciocolata – pe atunci consumată exclusiv sub formă de băutură – a ajuns în Franţa, apoi în Anglia. În primul rând, a ajuns la curţile regale şi în case dedicate consumului de ciocolată, frecventate de elite. Ciocolata caldă era apreciată de clasa socială superioară pentru gustul şi beneficiile pentru sănătate. Cu timpul, cacaua şi-a câştigat reputaţia de afrodisiac.
Exclusivitatea ciocolatei a fost în cele din urmă diminuată odată cu Revoluţia Industrială. Atunci, echipamentele cu aburi au facilitat rapiditatea şi accesibilitatea în producţia prafului de cacao.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
6 februarie 131 | Roșia Montană este atestată documentar: Înființată de către romani în timpul domniei lui Traian sub numele de Alburnus Maior
6 februarie 131 | Roșia Montană este atestată documentar: Înființată de către romani în timpul domniei lui Traian sub numele de Alburnus Maior Roșia Montană este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Comuna este situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi la 80 km de orașul […]
5 februarie: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania si Banatul rămâneau încorporate Ungariei
5 februarie: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania si Banatul rămâneau încorporate Ungariei În data de 5 februarie 1867, pe fondul unor înfrângeri militare în faţa francezilor, prusacilor şi piemontezilor, dar şi pe baza frământărilor naţionale din cadrul Imperiului Habsburgic, se ajunge la un compromis între Viena şi […]
2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor
2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: […]