6 august | Schimbarea la față a Domnului: Tradiţii şi obiceiuri. Ce nu ai voie să faci de Obrejenia sau Probejenia

6 august | Schimbarea la față a Domnului: Tradiţii şi obiceiuri. Ce nu ai voie să faci de Obrejenia sau Probejenia

Sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului, celebrată pe 6 august, marchează nu doar un moment de profundă semnificație religioasă, ci și începutul toamnei, considerându-se că această zi reprezintă un hotar pentru vară.

Citește și: Calendar ortodox AUGUST 2024: Schimbarea la Faţă a Domnului, Adormirea Maicii Domnului şi Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, cele mai importante sărbători ale lunii

<img class="aligncenter size-full wp-image-383752" src="https://ziarulunirea.ro/wp-content/uploads/2016/08/Schimbarea-la-fata-a-Domnului.jpg" alt="" width="730" height="416" /

Această sărbătoare, marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, comemorează momentul în care apostolii Mântuitorului, aflați pe Muntele Tabor, au descoperit că Iisus nu este doar un proroc, ci Fiul lui Dumnezeu.

Originile sărbătorii datează din începutul secolului al IV-lea, când Sfânta Împărăteasă Elena a construit o biserică pe Muntele Tabor. Totuși, sărbătoarea a început să fie menționată în surse istorice abia în a doua jumătate a secolului al V-lea.

În popor, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni. „Obrejenia” provine din slavona „obrejenie”, care înseamnă transformare, schimbare, în timp ce „Probojanii” vine din slavona „probazi”, însemnând a ocărî sau a certa.

În greacă, sărbătoarea se numește Metamorphosis (Transfigurarea), iar în slavonă Preobrajenie. Sfântul Antim Ivireanul o numește sugestiv „Dumnezeiasca Înfrumusețare a lui Hristos”.

Tradiții și obiceiuri de Schimbarea la Față a Domnului

Sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului simbolizează viziunea divină și transformarea omului, oferindu-i posibilitatea de a îndumnezei încă din această viață. În satele românești, această sărbătoare este încă înconjurată de multe tradiții și superstiții.

Se consideră că în această zi cerurile se deschid, iar cei aleși de Dumnezeu pot vedea Porțile Raiului. De asemenea, este văzută ca începutul toamnei, ceea ce implică anumite interdicții și obiceiuri:

-Începând cu această zi, este interzis să te scalzi în ape curgătoare sau să speli rufe în râu.
-Grădinile, boabele de grâu pentru semănat și recoltele se sfințesc. Credincioșii duc la biserică ofrande din roadele lor, care sunt binecuvântate de preot și împărțite celor nevoiași. De asemenea, este important să se facă pomeniri pentru cei care au trecut în neființă.
-Se crede că cei care nu cinstesc această sărbătoare vor suferi ca florile care încep să se veștejească.
-Este considerat rău să mănânci struguri nesfințiți în această zi, deoarece aceasta ar putea cauza dureri de stomac.
-O altă superstiție sugerează că dacă nu te uiți la răsăritul soarelui în dimineața respectivă, vei avea o moarte înainte de sfârșitul anului.
-Este recomandat să te împaci cu cei cu care ești certat și să eviți certurile în această zi.
-Femeile însărcinate care respectă această zi vor avea, conform superstiției, o naștere mai ușoară.
-Dacă ziua este însorită, se preconizează o toamnă roditoare și bogată.
-Tradiția populară sugerează evitarea călătoriilor, chiar și a celor scurte, pentru a nu risca să te rătăcești și a reveni doar anul viitor.
-Cei care au suferințe fizice sau sufletești sunt încurajați să observe zborul berzelor, întrucât se spune că suferințele lor vor pleca odată cu plecarea berzelor.
-Rândunelele, care se pregătesc pentru migrare, sunt văzute ca ajutând berzele în călătoria lor peste ocean.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI