54 de ani de la construirea primei AUTOSTRĂZI din România. După planurile lui Ceauşescu, azi ar fi trebuit să avem peste 3.000 de kilometri de drum rapid

În urmă cu peste jumătate de secol, pe 4 februarie 1967, Nicolae Ceauşescu începea construirea primei autostrăzi din România: A1 Bucureşti – Piteşti. Obiectivul, parte a unui plan de infrastructură gândit încă din perioda interbelică, urma să fie o primă componentă a unui ansamblu de autostrăzi care ar fi trebuit ca, până astăzi, să însumeze peste 3.000 de kilometri. Realitatea la zi este că nu s-au împlinit nici măcar 25% din estimări.

După 54 de ani de la demararea acestui proiect şi la 31 de ani de la încheierea “Epocii de aur”, România nu se poate “lăuda” nici cu un sfert din kilometrii grandiosului ţel pus pe hârtie într-un studiu realizat de Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) între 1967 şi 1969, studiu dedicat construirii, în perspectivă, a unei impresionante, dar aproape utopice (după cum s-a dovedit) reţele de drumuri rapide.

ELIT
Construcţia primei autostrăzi din România a durat 6 ani

Nicolae Ceauşescu şi-a dorit, mai întâi, realizarea unei şosele rapide care să lege capitala de Piteşti. Şase ani mai târziu, o avea deja! La realizarea Autostrăzii A1 s-au folosit, pe lângă cantităţile colosale de beton, aproape 450 000 de tone de asfalt, turnate în mii de ore de muncă. Cei 95 de kilometri ai drumului rapid comandat de Ceauşescu au fost daţi în folosinţă în anul 1973, iar ulterior, le-au mai fost adăugaţi alţi câţiva kilometri.

Citește și: Se va circula pe autostrada A10 Sebeș – Turda: Constructorul lotului 2 susține că în vară, șoseaua de mare viteză va fi dată în trafic

În perioada 1997-2000, autostrada a fost reabilitată, adăugându-i-se, în 2007, un nou tronson, în lungime de 13,6 km, care ocoleşte Piteştiul pe la est, iar un an mai târziu, în 2008, în zona Bascov, s-a construit actualul pasaj subteran, cu o bandă pe sens, prin care DN7 subtraversează DN7C, drum ce face legătura între Piteşti şi Curtea de Argeş, investiţie necesară pentru rezolvarea problemei frecventelor ambuteiaje care, uneori, se întindeau până la autostradă.

IPTANA previziona, în 1969, actualul Coridor IV de Transport Pan-European, de la Constanţa la Bucureşti – Piteşti şi, de aici, la Sibiu – Deva – Nădlac, coridor din care, acum, sunt funcţionale trei segmente: cel care leagă capitala de Piteşti, un altul, de 132 km, care ocoleşte Sibiul pe la nord şi merge până la Deva, ocolind oraşele Sebeş şi Orăştie, plus tronsonul de 143 km Traian Vuia-Nădlac.

ADEZIUNE PLUS
A1, componentă a unui plan de autostrăzi gândit încă din perioada interbelică

“Autostrada Bucureşti a reprezentat un pas uriaş în dezvoltarea infrastructurii României şi a însemnat enorm pentru Uzinele Dacia şi pentru judeţul Argeş. Obiectivul, luat în calcul în contextul unui plan mult mai măreţ şi care, la 1969, făcea parte din ceea ce, acum, se cheamă Coridorul IV de Transport Pan-European, n-a fost însă doar meritul «Epocii de aur». România avea încă dinaintea Celui de-Al Doilea Război Mondial un plan de autostrăzi.

Citește și: Pe autostrada A10 Sebeș-Turda se va circula integral în acest an, Drulă dixit

Existau încă din perioada interbelică proiecte de infrastructură, puse mai târziu în practică de Nicolae Ceauşescu, cu sau fără o contribuţie la îmbunătăţirea lor. Un caz similar este Hidrocentrala de la Porţile de Fier, realizată în anii comunismului după un proiect ministerial gândit între cele două războaie mondiale. Practic, aceste realizări în domeniul infrastructurii au fost înfăptuite după planuri existente dinainte de 1939”, explică, pentru „Adevărul“, sociologul conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti.

Tronsonul Piteşti-Sibiu, poate-poate în 2023

Secțiunea 2 Boița – Cornetu, parte din autostrada A1 Sibiu – Pitești, va avea circa 31,33 km lungime și ar urma să coste circa 1 miliard de euro, conform licitației publicate de către Compania de Autostrăzi. Tronsonul presupune execuția a 7 tuneluri cu o lungime de circa 4,9 km în total, 27 de viaducte, 22 de poduri, un ecoduct și câteva sute de lucrări de consolidare și susținere versanți. Termenul contractul ar urma să fie 24 de luni pentru proiectare și 64 de luni pentru execuție, dar CNAIR va puncta în plus la licitație ofertele cu termene mai scurte.

Citește și: VIDEO| Pe autostrada A10 Sebeș – Turda, alunecările de teren le dau bătăi de cap constructorilor loturilor 1 și 2

Nu mai puțin de 15 companii și asocieri de firme din Europa, China și Turcia au depus oferte la cea mai mare licitație de autostradă din România de până acum: peste 1 miliard de euro pentru lotul 3 din A1 Sibiu – Pitești. Cei 37,4 km de la Tigveni la Cornetu conțin și primul și cel mai lung tunel montan care va fi construit în România – tunelul cu galerie dublă de 1,7 km de la Poiana. Contractul, cu o durată de proiectare și execuție de minim 57 de luni și maxim 77 de luni prevede, pe lângă tunel, și realizarea a 48 de poduri și viaducte de autostradă, un ecoduct, două noduri rutiere și numeroase alte lucrări.

Realizarea celor 37,4 km de autostradă de la Tigveni la Cornetu presupune o valoare estimată de CNAIR între 5.324.779.469,00 și 5.807.870.404,00.

Dacă proiectele elaborate de Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) între 1967 şi 1969 ar fi fost puse în practică, România ar fi avut astăzi peste 3000 de kilometri de autostrăzi. Din păcate suntem departe de previziuni şi nici şanse prea mari nu sunt să ne apropiem curând de cifra avansată în urmă cu mai bine de o jumătate de veac.

Potrivit unui studiu realizat în urmă cu câţiva ani de compania de consultanţă A.T. Kearney, citat de wall-street.ro, daca ritmul de dezvoltare al ultimilor ani va fi păstrat, infrastructura rutieră din ţara noastră va atinge un nivel similar cu cel înregistrat de ţările dezvoltate din Europa Occidentală abia peste 130-150 de ani.

Sursa: adevarul.ro, hotnews.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

7 ianuarie: Crăciunul pe rit vechi. Cum sărbătoresc ortodocşii pe stil vechi Naşterea Mântuitorului

7 ianuarie: Crăciunul pe rit vechi. Cum sărbătoresc ortodocşii pe stil vechi Naşterea Mântuitorului Crăciunul era sărbătorit pe 7 ianuarie… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

CODUL BUNELOR MANIERE: Cum să te comporți dacă ești invitat la o nuntă

CODUL BUNELOR MANIERE: Cum să te comporți dacă ești invitat la o nuntă Prilej de bucurie și emoție, atât pentru… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

MESAJE de Sfântul Ion HAIOASE. Idei de SMS -uri pentru prietenii glumeţi dar şi pentru cei îndrăgostiţi, care îşi aniversează astăzi onomastica

Mesaje de Sfantul Ioan haioase. Urărări și felicitări de Sfantul Ion hazlii care poti fi trimise prin SMS.  Texte amuzante… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Mesaje creștine de Sfântul Ion. Urări pe care le puteți trimite prin SMS celor care își sărbătoresc onomastica

Mesaje creștine de Sfântul Ioan 2021 • Urări și felicitări creștine care le puteți trimite prin SMS celor care își… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Mesaje de Sfântul Ioan amuzante. URĂRI şi FELICITĂRI haioase pentru prietenii care își sărbătoresc onomastica

Mesaje amuzante şi hazlii de Sfântul Ion 2021 • Urări şi felicitări haioase de Sfântul Ioan. SMS de Sfântul Ioan… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Mesaje de SFÂNTUL IOAN religioase: Urări și FELICITĂRI pe care le puteți trimite prin SMS de Sf Ioan Botezătorul

Mesaje de SFÂNTUL IOAN religioase: Urări și FELICITĂRI pe care le puteți trimite prin SMS de Sf Ioan Botezătorul Creştinii… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

24 februarie: Dragobete, Ziua Îndrăgostiților la români. Sărbătoarea zeului dac al dragostei și al bunei dispoziții

24 februarie: Dragobete, Ziua Îndrăgostiților la români. Sărbătoarea zeului dac al dragostei și al bunei dispoziții În fiecare an, la… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro