517 unităţi de învăţământ, în scenariul ROȘU, la nivel național. DEZASTRU pentru elevi, la doar o lună de la începerea școlii
517 unităţi de învăţământ, în scenariul ROȘU, la nivel național. DEZASTRU pentru elevi, la doar o lună de la începerea școlii
517 unităţi de învăţământ sunt luni în scenariul roşu, adică orele se țin exclusiv online. Doar 214 din acestea au înregistrat infectări cu noul coronavirus, iar în celelate se fac lucrări, anunță MEDIAFAX.
Ministerul Educației și Cercetării monitorizează dinamica scenariilor de funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, la nivel național, aceasta fiind influențată de evoluția situației epidemiologice din fiecare județ.
Luni, 12 octombrie, se înregistrează următoarea situație:
– 11.996 de unități de învățământ în Scenariul 1 (S1): participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor în unitățile de
învățământ, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție sanitară.
– 5.143 de unități de învățământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție, respectiv revenirea parțială (prin rotație de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție.
– 517 de unități de învățământ în Scenariul 3 (S3) implică participarea tuturor preșcolarilor și elevilor la activități/lecții online.
„Menționăm că dintre cele 517 de unități aflate în această situație, 214 de unități de învățământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 303 unități de învățământ figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidență a cazurilor din localitatea în care funcționează ori a infrastructurii școlare/școli în care se execută diverse lucrări de reabilitare”, transmite Ministerul Educaţiei.
Consiliile de administrație de la nivelul fiecărei unități de învățământ adoptă propunerile de scenarii și, implicit, schimbarea acestora, în funcție de analiza situației epidemiologice efectuate de către direcțiile de sănătate publică și Institutul Național de Sănătate Publică, de infrastructura și de resursele existente în fiecare unitate de învățământ.
Potrivit ordinului comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății nr. 5.487/1.494/01.09.2020, criteriul epidemiologic în baza căruia unitățile/instituțiile de învățământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii de funcționare este rata incidenței cumulate, respectiv: numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.
Sursa: stiripesurse.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Vechimea în muncă 2026: Cum se calculează și unde se poate verifica vechimea Vechimea în muncă rămâne și în 2026 un criteriu esențial pentru stabilirea drepturilor sociale și a pensiei, iar anul acesta regulile de calcul sunt atent urmărite de angajați și viitori pensionari. Mulți români vor să știe ce perioade sunt recunoscute oficial și […]
Sănătatea mintală a copiilor, tot mai afectată de timpul petrecut în fața ecranelor. Avertismentul INSP
Sănătatea mintală a copiilor, tot mai afectată de timpul petrecut în fața ecranelor. Avertismentul INSP Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) avertizează că expunerea prelungită la ecrane devine un factor tot mai îngrijorător pentru sănătatea mintală, cu efecte resimţite în special de copii şi tineri. În acest context, în lunile ianuarie şi februarie se desfăşoară […]
Cât cheltuie un român cu venituri minime, din banii pe care-i obține lunar, pe facturile la curent și gaz. Expert: „În orice ţară civilizată există o regulă nescrisă: dacă eşti sărac, statul nu are voie să te lase în frig şi întuneric”
Cât cheltuie un român cu venituri minime, din banii pe care-i obține lunar, pe facturile la curent și gaz Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, afirmă, într-o analiză, că un român cu venituri minime cheltuie mai mult de o treime din bani pe facturile la lumină şi căldură, în contextul în care statul îi acoperă […]