La 29 septembrie se sărbătorește Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (ONU). Marcarea acestei zile trage un semnal de alarmă la nivel global asupra necesităţii de a transforma şi reechilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele.
Pandemia de coronavirus continuă să genereze o serie de provocări majore în ceea ce priveşte securitatea alimentară în multe ţări, întreruperi în lanţurile de aprovizionare, măsuri de carantină, închiderea unei mari părţi din industria hotelieră şi a şcolilor sunt doar câteva exemple. Toate aceste măsuri au dus la pierderea pieţelor pentru producători şi distribuitori, făcând situaţia şi mai dificilă în raport cu nivelul ridicat de risipă 
alimentară.
În ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, cumpărarea şi stocarea de către consumatori a alimentelor ca urmare a stării de panică, supermarketurile, care sunt adesea donatori cheie pentru băncile de alimente, s-au luptat să-şi păstreze rafturile aprovizionate şi nu au mai reuşit să doneze alimente. Trebuie să fim conştienţi de importanţa pierderii şi risipei de alimente acum mai mult ca niciodată şi să promovăm eforturile globale în vederea soluţionării acesteia.
De aceea, în 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost desemnată ziua de 29 septembrie drept Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (Rezoluţia A/RES/74/209), astfel fiind recunoscut rolul fundamental pe care îl are producţia durabilă de alimente în promovarea securităţii şi nutriţiei alimentare, potrivit www.un.org. Fără îndoială, această nouă zi internaţională se confruntă cu o mulţime de provocări pentru atingerea obiectivelor în ceea ce priveşte „consumul şi producţia responsabilă”, pentru ca foametea să nu mai existe şi, totodată, împotriva schimbărilor climatice.
Reducerea pierderilor şi a deşeurilor alimentare este esenţială într-o lume în care numărul persoanelor afectate de foamete a crescut, începând din 2014, iar tone de alimente comestibile au fost pierdute sau irosite zilnic. Atunci când alimentele sunt pierdute sau irosite, toate resursele folosite pentru a le produce – incluzând apa, pământul, energia, forţa de muncă şi capitalul – se irosesc. În plus, eliminarea pierderilor de alimente şi a deşeurilor în depozitele de deşeuri duce la emisiile de gaze cu efect de seră, contribuind la schimbările climatice.
O treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite la nivel global, în timp ce peste 820 de milioane de oameni din lume continuă să sufere de foame în fiecare zi. Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente duce la estomparea sărăciei şi a foametei. Dacă am putea salva o pătrime din alimentele pierdute sau irosite în prezent, am putea hrăni 870 de milioane de oameni înfometaţi în întreaga lume şi, în ceea ce priveşte schimbările climatice, daunele vor fi reduse, ţinând cont de faptul că, în prezent, pierderea şi risipa de alimente este responsabilă de aproximativ 8 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră şi aproape 30% din terenurile agricole ale lumii sunt ocupate, în prezent, pentru a produce alimente care nu sunt consumate niciodată, potrivit www.un.org.
Având în vedere creşterea populaţiei la nivel global, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte nevoia urgentă de a folosi cantităţile mari de alimente pierdute şi irosite pe tot globul, subliniind riscurile care implică şi schimbările climatice, durabilitatea agriculturii, mijloacele umane de trai şi aprovizionarea cu alimente. Reducerea pierderilor şi a deşeurilor alimentare este, de asemenea, menţionată în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă şi în special în Obiectivul 12.3, care solicită reducerea la jumătate a deşeurilor alimentare pe cap de locuitor la nivel de retail şi consumator, precum şi reducerea pierderilor de alimente pe parcursul producţiei şi aprovizionării lanţurilor de magazine.
Sursa: agerpres.ro
