Rămâi conectat

Actualitate

29 decembrie: Parlamentul votează Legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, a Bucovinei şi a Basarabiei

Ziarul Unirea

Publicat

în

La 29 decembrie 1919, Parlamentul votează Legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, a Bucovinei şi a Basarabiei; este primul Parlament al României reîntregite, reunit la Bucureşti, ales prin vot universal şi cuprinzând reprezentanţi din toate teritoriile locuite majoritar de români.

Alegerile parlamentare s-au desfășurat în zilele de 2, 3 și 4 noiembrie 1919 pentru Adunarea Deputaților, și de 7 și 8 noiembrie pentru Senat. Acestea au avut la bază votul universal, înscris în Constituția României în iulie 1917, precum și în Declarația privind unirea Basarabiei din 27 martie 1918 și în Rezoluția de unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului din 1 decembrie 1918. Au fost cele dintâi desfășurate pe întreg spațiul românesc, de la Nistru până la Tisa, și de la Dunăre până la granița cu Polonia.

Noul parlament s-a deschis în ziua de 20 noiembrie 1919, în aula Ateneului Român din București. În Mesajul său, regele Ferdinand a adresat deputaților și senatorilor cuvântul de bun venit: „În aceste clipe înălțătoare pentru neamul românesc sunt mândru aflându-mă în mijlocul Domniilor Voastre, în mijlocul reprezentanților din vechiul Regat, Basarabia, Bucovina, Ardeal, Maramureș, Crișana și Banat unite pentru vecie cu statul român și din tot sufletul vă urez tuturor «Bine ați venit»!”

Elit - Gustul Desăvârșit

La 1 decembrie 1919 – când se împlinea exact un an de la Unirea Transilvaniei cu România – în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri a fost numit ardeleanul Alexandru Vaida-Voevod.

În ziua de 29 decembrie 1919 s-au desfășurat ședințele solemne ale Adunării Deputaților și Senatului, consacrate votării legilor privind Unirea Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu România. Potrivit articolului 46 din Constituție voturile se dădeau prin sculare și ședere, prin viu grai, sau prin scrutin secret.

La început, președintele a dat cuvântul lui Ion Inculeț, ministru secretar de stat pentru Basarabia, care a prezentat proiectul de lege privind unirea Basarabiei semnat de regele Ferdinand, Alexandru Vaida-Voevod, președintele Consiliului de Miniștri, și Ion Inculeț – ministru de stat pentru Basarabia. Conform Regulamentului, proiectul a fost trimis pentru discuție și aprobare în secțiile parlamentare. La reluare, deputatul basarabean Vasile Stroescu a citit Raportul în care se menționa că reprezentanții secțiilor au admis proiectul „întocmai cum a fost prezentat”. Apoi a citit Expunerea de motive, care începea cu cuvintele: „Prin libera voință a norodului său, Basarabia, în 27 martie 1918, s-a reîntors la Patria Mamă, de care silnicia țarismului rus o ținuse despărțită timp de 106 ani”. În continuare s-a referit la evoluția Basarabiei în timpul ocupației țariste și dezvoltarea mișcării naționale a românilor, care a culminat cu actul de la 27 martie 1918, conchizând: „Unirea tuturor românilor într-un singur stat este un act al dreptății istorice și al civilizației umane”.

Tot Vasile Stroescu a prezentat Proiectul de lege „asupra unirii Basarabiei cu vechiul Regat” prin care se ratifica, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege din 9 aprilie 1918. În acel decret era citată Declarația Sfatului Țării din 27 martie 1918 prin care „în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România”. Pe baza raportului Consiliului de Miniștri, regele Ferdinand a decis: „Promulgăm acest vot și această declarație și ordonăm să fie investită cu sigiliul statului și publicat în «Monitorul oficial»”. Decretul-lege a apărut în „Monitorul oficial” din 10 aprilie 1918.

Expunerea lui Vasile Stroescu și Proiectul de lege au fost întâmpinate cu „Aplauze furtunoase. Adunarea aclamă în picioare”. Pe acest fond, N. Iorga a declarat: „Domnilor deputați, consider aceste aclamațiuni ca expresiunea votului unanim al Adunării”. Aceste cuvinte au fost primite, potrivit stenogramei, cu „Aplauze furtunoase. Adunarea aclamă în picioare. Urale nesfârșite”.

A urmat la tribună Ion Nistor, ministru de stat pentru Bucovina, care a prezentat proiectul de lege privind unirea Bucovinei, semnat de regele Ferdinand, Alexandru Vaida-Voevod și Ion Nistor. La propunerea lui N. Iorga proiectul a fost trimis la secțiile reunite. După o pauză, deputatul bucovinean Romul Reuț a prezentat Raportul secțiilor, care l-au admis „întocmai cum a fost prezentat”, și Expunerea de motive la proiectul de lege, în care se aprecia: „când prin intriga diplomatică tereziană [a Mariei Tereza] în anul 1775 a fost smulsă Bucovina din trupul Moldovei noastre iubite, a fost cea mai mare jale nu numai pentru Moldova, ci și pentru românimea întreagă”. În Raport se prezenta situația tragică a românilor în timpul stăpânirii austriece, lupta lor pentru emancipare, la care „a contribuit și președintele nostru [N. Iorga]”, culminând cu decizia de unire a Bucovinei cu România, votată la 28 noiembrie 1918.

Apoi, Remus Răuț a citit proiectul de lege „asupra unirii Bucovinei cu vechiul Regat al României”, prin care se ratifica decretul-lege din 18 decembrie 1918, prin care se lua act de „hotărârea unanimă a Congresului general al Bucovinei din Cernăuți din 15 [28] noiembrie 1918” și se hotăra: „Bucovina, în cuprinsul granițelor sale istorice, este și rămâne unită cu Regatul României”. Decretul-lege a fost publicat în „Monitorul oficial” din 19 decembrie 1918. Expunerea prezentată de Romul Reuț, precum și proiectul de lege au a primite cu „Aplauze generale, nesfârșite urale. Adunarea aplaudă în picioare”. Exprimând sentimentele celor prezenți, N. Iorga a declarat: „Domnilor deputați, consider aclamațiunile dumneavoastră ca exprimând votul unanim al Adunării”. Aceste cuvinte au primite cu aplauze și ovații.

Pentru prezentarea celui de-al treilea proiect de lege a urcat la tribună Ștefan Ciceo Pop, ministru pentru Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș, care a citit documentul semnat de regele Ferdinand, Alexandru Vaida-Voevod și Ștefan Ciceo Pop. Proiectul a fost trimis în secții, care l-au aprobat fără nici o modificare. Deputatul bănățean Vasile Goldiș a citit Raportul secțiilor și Expunerea de motive la proiectul de lege, în care se făcea o amplă analiză a situației românilor din acele teritorii: „în lungul șir de veacuri acest neam niciodată nu și-a pierdut conștiința unității sale sufletești, având aceeași limbă, credință și datine”, iar „când omenirea, pe scara civilizațiunii, a ajuns să consacre principiul de integrare a organismelor sociale de aceeași conștiință națională, neamul românesc în totalitatea sa și-a scuturat lanțurile robiei de veacuri și fără ezitare, uzând de libertatea manifestării dreptului firesc al autodeterminațiunii, el într-un gând și într-un suflet a dat dovada conștiinței despre unitatea națională și și-a declarat voința de ași împreuna energiile ființei sale integrale spre a servi astfel cu puteri unite de aici încolo interesele civilizațiunii ce tinde spre desăvârșirea geniului omenesc”. Victoria a fost consacrată atunci când „românii din Ardeal, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș își luau drumul spre cetatea lui Mihai Vodă, sfințită de martiriul lui Horea”, Alba Iulia unde, la 1 decembrie 1918, au consacrat „idealul celor 14,000,000 de români, strigând într-un glas: «Trăiască România Mare»”.

După acest impresionant discurs, Vasile Goldiș a prezentat Proiectul prin care se ratifica, investindu-l cu putere de lege, decretul-lege din 11 decembrie 1918. În acest document se menționa: „Ținuturile cuprinse în Hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia de la 18 noiembrie/ 1 decembrie 1918 sunt și rămân deapururea unite cu Regatul României”. Acest document a fost publicat în „Monitorul oficial” din 13 decembrie 1918. Vasile Goldiș și-a încheiat intervenția, solicitând „sufragiile” deputaților.

Aceste cuvinte au fost întâmpinate cu „Aplauze unanime. Adunarea se ridică în picioare, strigăte de «Trăiască România Mare! Trăiască România unită! »”. Luând act de reacția celor prezenți, președintele a conchis: „Domnilor deputați, consider aceste aclamațiuni ca exprimând votul unanim al Adunării”, cuvinte întâmpinare cu aplauze și ovații.

Ședința s-a încheiat cu un scurt discurs rostit de Nicolae Iorga: „Ca președinte și ca unul din reprezentanții acestei Românii dintre Carpați și Dunăre, care a purtat șase sute de ani prin cele mai mari primejdii, odată cu steagul românesc, soarta însăși a neamului întreg, în numele României mutilate de ieri, care strângea în inima ei rănită atâta din jalea și nădejdile ținuturilor înstrăinate, în numele României care a plâns cu frații pierduți și a nădăjduit cu ei și în care n-a fost om cinstit care să nu păstreze în sfânta sfintelor a sufletului său dorul desăvârșitei uniri naționale și hotărârea de a ne jertfi toți pentru aceasta, simt nemărginita fericire de a putea face în numele dumneavoastră, al tuturor, acest legământ solemn pentru viitorul neamului în sfârșit și pentru vecie unit: România unită o avem, o vom apăra și o vom întregi”.

În aceeași zi a avut loc ședința solemnă a Senatului consacrată votării legilor privind Unirea. Deoarece președintele Paul Bujor era bolnav, ședința a fost condusă de vicepreședintele Corneliu Șumuleanu.

Rapoartele și Expunerile de motive au fost prezentate de Zamfir Arbore (Basarabia), Nicolae Coltarciuc (Bucovina) și Nicolae Ivan (Transilvania). Fiecare proiect de lege a fost votat „în unanimitate, cu aclamațiuni și aplauze frenetice și entuziaste”.

Marea Unire a reprezentat un proces istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în cuprinsul aceluiași stat național, România. Unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu Regatul României, a dus la consituirea României Mari și a fost un rezultat datorat următorilor factori principali:

– acțiunii politice decisive a elitelor din Regatul României și din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial

– prăbușirii Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus

– afirmării principiului autodeterminării și a celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.

Sursa: revistaclipa.eu


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Românii înșelați de escroci vor primi bani de la stat. La ce sumă se ridică ajutorul financiar

Ziarul Unirea

Publicat

în

Românii care au fost înșelați de infractori și au pierdut sume mari de bani vor beneficia de un ajutor de la stat. Un proiect de act normativ prevede că oamenii vor putea primi bani pentru a-și acoperi chetuielile curente.

Românii care au fost înșelați de infractori ar putea primi un ajutor de urgență de la stat care să îi ajute să își acopere cheltuielile până la eventuala recuperare a prejudiciului. Actul normativ, care reglementează aceste compensații, a fost pus în dezbatere publică de către Ministerul Justiției.

Elit - Gustul Desăvârșit

Compensații pentru victime

Mulți oameni au rămas în ultimii ani fără economiile de-o viață după ce au fost victime ale escrocilor. Una dintre cele mai cunoscut metode folosite de infractori a fost „Accidentul“. Escrocii sunau victimele și le spuneau că o rudă apropiată a fost implicată într-un accident rutier. Apoi cereau bani pentru tratamentul acesteia sau pentru rezolvarea unor probleme de natură juridică.

„Ministerul Justiției a inițiat procedura de consultare publică a Proiectului de H.G. privind aprobarea Metodologiei de emitere, distribuire și decontare a voucherelor destinate victimelor infracțiunii, pentru stabilirea cuantumului acestora, precum și a criteriilor de selectare a entităților publice și private înrolate în mecanismul de acordare și pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției“, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Justiției.

Voucher de 15.000 de lei

Potrivit proiectului de act normativ, românii care au fost victime ale infractorilor pot primi cinci salarii minime brute, adică 15.000 de lei. Oamenii trebuie să facă o cerere, iar banii vor fi acordați în 72 de ore de la aprobarea acesteia.

Proiectul operaționalizează prevederile Legii nr. 230/2022 de consolidare a ANABI, prin care a fost instituit Mecanismul naţional de susţinere a prevenirii criminalităţii, un fond care reutilizează în interes social activele confiscate în cadrul procesului penal.

Conform proiectului, victimele infracțiunilor pot solicita un avans din compensația financiară sub formă de voucher pentru acoperirea nevoilor urgente, în limita unei sume echivalente cu cinci salarii de bază minime brute pe țară. Voucherele vor fi acordate într-un termen de cel mult 72 de ore de la aprobarea cererii.

Introducerea acestui mecanism de compensare, sub formă de vouchere, va contribui la simplificarea acoperirii nevoilor urgente ale victimelor, de tipul cheltuielilor de hrană, cazare, transport, medicamente, materiale sanitare, etc“, se mai arată în comunicatul de presă.

Sursa: evz.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Clarificări la noua lege a pensiilor. Ministrul Muncii: „Nu sunt de acord să panicăm cetățenii”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Clarificări la noua lege a pensiilor. Ministrul Muncii: „Nu sunt de acord să panicăm cetățenii”

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a venit cu precizări referitoare la noua Lege a pensiilor, cu accent pe ce formula de calculare a pensiilor. Ministru a considerat necesar să clarifice și două chestiuni importante legate de seniorii României.

”Două chestiuni vreau să clarific. În ceea ce privește colapsul din 2030, o exclud categoric și nu sunt de acord. Vă spun și de ce. Dacă o să stăm și o să facem ca în povestea cu Ion Creangă cu drobul de sare și nu o să luăm măsuri, este posibil să ajungem și acolo. Însă eu mă bazez pe experiența pe care o am și vrea să spun că numai în ultimul an au fost create peste 100.000 de locuri de muncă în România, cu măsurile corecte”, a spus ministrul Muncii, răspunzând la îngrijorările care există la nivelul societății legate de capacitatea statului de a plăti, pe viitor pensii, în condițiile în care mulți români au plecat din țară, scade natalitatea, iar populația îmbătrânește. 

”În România au mai fost situații în care numărul de seniori care erau la pensie era mai mare decât cel al angajaților. Problemele care au fost, au fost rezolvate de guvernele respective. Eu nu sunt de acord să panicăm cetățenii României. Că sunt probleme și că trebuie să fim foarte foarte atenți, că trebuie să fim proactivi, să nu așteptăm să se ajungă acolo, sunt de acord”, a subliniat Marius Budăi.

Elit - Gustul Desăvârșit

Întrebat dacă noua formulă de calcul a pensiilor va fi gata până în luna martie, ministrul a spus: ”Am să vă răspund cu fapte și am să vă spun că, până acum, Ministerul Muncii și toate agențiile din subordonare și-au îndeplinit la termen toate jaloanele”.

Ce va conține noua Lege a pensiilor

”Cu respect pentru dumneavoastră și pentru cetățenii români, experiența mi-a demonstrat că este cel mai bine să cumunici atunci când ai varianta finală. Faptul că se aruncă pe piața una sau alte variante, unul sau alte scenarii, nu face nimic bun. Noi acum suntem în lucru cu Comisia Europeană, cu cei din Banca Mondială care ne sunt experți prin contractul de asistență tehnică. După ce creionăm ceva, voi lua parteneri în această discuție pe cei de la sindicate și patronate, pentru că dacă acești oameni nu au fost luați la discuții la elaborarea PNRR, eu nu o să repet aceeași greșeală. ȘI în implementarea acestor reforme, cu siguranță ei o să-mi fie parteneri, așa cum mi-au fost și în reforma dialogului social, și cu tichetele de angajare, și cu multe altele pe care le-am avut”, a spus Marius Budăi la Digi24.

Potrivit spuselor sale, ”noi am spus foarte clar când am venit la guvernare, că plecăm din analiza Legii nr. 127. Pensiile ar fi fost recalculate și rezolvate dacă cineva nu putea, la un moment dat, Legea pensiilor în paranteze, așa cum a fost pusă și Legea salarizării din sistemul public”, a subliniat ministrul Muncii.

Dezvoltând subiectul și la postul de televiziune Antena3 CNN, Marius Budăi a negat cu vehemență ideea că viitoarele pensii vor fi mai mici decât au acum părinții noștri. ”Nu este adevărat pentru că, în continuare, politica de creșteri salariale, politica de creștere a salariului minim, împing veniturile românilor în sus. Bineînțeles că nu la un nivel care să fie neapărat mulțumitor, însă împing veniturile în sus. Asta, pe contributivitate, înseamnă și împingerea contribuțiilor în sus și înseamnă și pensii mai mari pe viitor”, a explicat Marius Budăi la Antena 3 CNN.

Cumpărarea vechimii în muncă

În ceea ce privește cumpărarea de vechime, posibilitate care, potrivit legislației în vigoare, este valabilă până la ata de 31 august 2023, ministrul Muncii a declarat că, n funcție de dinamica activității din acest an”, se va lua o decizie cu privire la o eventuală continuitate a acestei măsuri. Există două tipuri de contracte. Contracte pe care le încheiem astăzi, de exemplu, care intră în vigoare de astăzi și se derulează pe viitor și tipuri de contracte pentru a achiziționa șase ani anteriori de vechime necesari îndeplinirii stagiului minim sau stagiului standard de cotizare.

Dacă ne referim la prima speță pe care v-am prezentat-o, se vor încheia în continuare, de acum încolo, pentru că vor fi prezente probabil și pe viitor în legea pensiilor. Dacă ne referim la a doua speță, legea spune că până în 31 august, acest an, se mai pot achiziționa șase ani. Vă informez că, în a doua jumătate și chiar pe tot parcursul anului 2022, a scăzut numărul de cereri, iar măsura derulează de foarte mulți ani. Prima dată au fost cinci ani, după care s-a ridicat la 6 ani și continuăm această măsură și în acest an până la 31 august.

În funcție de dinamica activității din acest an, vom lua decizia dacă mai continuăm, dacă mai este necesar să continuăm cu această măsură sau nu. Cert este că numărul de solicitări a scăzut foarte mult”, a explicat Marius Budăi la Antena 3 CNN.

Contracte de muncă

Între timp, ministrul a postat pe pagina sa de Facebook date privind numărul contractelor de muncă înregistrate în REGES. ”Măsurile luate în ultimul an de guvernare în domeniile economic și social își arată efectele benefice! Avem cel mai mare număr de contracte de muncă înregistrate în REGES (Registrul General de Evidență a Salariaților) din ultimii 10 ani, și anume 6.683.885. Politicile publice eficiente au condus la creșterea numărului de contracte cu 109.053.

Numărul de angajați (există persoane care au mai multe contracte de muncă) este și el la un nivel record, de 5.793.592. Cei mai mulți angajați sunt în industria prelucrătoare (1.175.775), comerț (1.075.786), construcții (567.177), transport și depozitare (486.531). În același timp înregistrăm și cel mai mare număr de angajatori, care este de 735.410. Menţionăm că nu fac obiectul declarării în registru unele categorii de lucrători, care sunt, însă, evidenţiate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cum ar fi: funcţionarii publici, militarii, personalul din justiţie, etc..

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cursurile online, ”inamicul” românilor: România este pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene la numărul de cursanți online

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Cursurile online, ”inamicul” românilor: România este pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene la numărul de cursanți online

În 2022, circa 8% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au urmat un curs online sau au folosit materiale de învăţare online. Media europeană este de 26% iar țările cu cea mai mare pondere a fost înregistrată de Finlanda, Spania, Suedia şi Olanda.

România este pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea oamenilor care au urmat un curs online sau au folosit materiale de învăţare online. Astfel, în 2022 circa 8% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au urmat un curs online sau au folosit materiale de învăţare online, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Cursurile online sunt o modalitate de a învăţa ceva nou sau de a-ţi aprofunda cunoştinţele într-un anumit subiect, de exemplu, îmbunătăţirea abilităţilor lingvistice, extinderea calificărilor profesionale sau pur şi simplu pentru distracţie. În timpul pandemiei de COVID-19, când oamenii au fost încurajaţi să limiteze contactul social, cursurile online au fost o alternativă sigură pentru educaţie şi formare şi au crescut în popularitate. Cu toate acestea, pe măsură ce restricţiile sociale s-au redus, popularitatea cursurilor online a scăzut”, scrie Eurostat.

În 2022, 26% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani din Uniunea Europeană au spus că au urmat un curs online sau că au folosit materiale de învăţare online în cele trei luni anterioare sondajului, în scădere cu 2 puncte procentuale (pp), comparativ cu 2021. Dintre toţi membrii UE, Finlanda a avut cea mai mare pondere (50%) dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani care urmau un curs online sau care foloseau materiale de învăţare online, urmată de Spania (42%), Suedia şi Olanda (ambele cu 40%).

La polul opus, cursurile online sau utilizarea materialelor de învăţare online nu au fost foarte frecvente în România (8%), Bulgaria (11%) şi Polonia (15%). Ramona Cornea

În general, participarea la educaţia online a scăzut comparativ cu 2021. În 2022, ponderea persoanelor care fac cursuri online sau care folosesc materiale de învăţare online a scăzut în toate ţările UE, cu excepţia Finlandei (plus 5 pp în 2022 faţă de 2021), Croaţiei (plus 1 pp) şi Cehia şi Italia (ambele neschimbate). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Slovenia (-7 pp), Luxemburg (-6 pp) şi Belgia, Estonia, Austria şi Suedia (toate -5 pp).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea