29 de situri arheologice pe traseul autostrăzii Sebeș – Turda

Evaluarea de teren având ca scop determinarea prezenţei sau absenţei materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor sau ecofactelor pe traseul viitoarei autostrăzi Sebeş-Turda, efectuată de arheologii de la Muzeul Unirii din Alba Iulia a avut drept rezultat identificarea a 29 de situri arheologice şi zone protejate pe teritoriul județului Alba.

”Siturile arheologice identificate pe traseul acestui drum au fost înregistrate cu ajutorul mai multor metode: materialul arheologic (fragmente ceramice, obiecte din lut ars, obiecte din piatră, resturi provenind de la locuinţe şi anexe ale acestora – chirpici, cărămizi şi ţigle) a fost cules de la nivelul solului şi înregistrat având numere de ordine; au fost executate fotografii încercându-se surprinderea a cât mai multe detalii cu privire la locaţia situlor şi zonelor înconjurătoare, a mediului geografic şi geologic; marcarea pe hartă a locului în care au fost descoperite materialele arheologice. În urma evaluărilor teoretice şi de suprafaţă de teren (periegheze) din 2008 şi din acest an (2013), se poate concluziona că pe întreg traseul viitoarei autostrăzi există 29 de situri care necesită a fi cercetate. Este însă necesară şi efectuarea unei diagnoze arheologice, cu practicare de sondaje pe întregul traseu, deoarece unele situri, precum necropolele, nu pot fi identificate prin cercetări de suprafaţă, dar şi pentru o mai bună delimitare a siturilor în teren şi cunoaşterea grosimii stratului arheologic de cultură, în vederea stabilirii unei strategii de lucru adecvate pentru finalizarea cât mai urgentă a cercetărilor arheologice preventive”, se arată în raportul de revizuire și actualizare a Studiului de fezabilitate pentru autostrada Sebeș – Turda care cuprinde și un ”Studiu de evaluare teoretică a potențialului arheologic”.

Specialiștii propun: efectuarea de cercetări arheologice în siturile identificate cu ajutorul tehnicilor şi metodelor non-distructive (cercetare geofizică, cercetare prin teledetecţie, cercetare geochimică) şi distructive (carotarea geologică, sondaje stratigrafice manuale, secţiuni stratigrafice mecanice) și executarea de sondaje stratigrafice manuale şi mecanice pe tot traseul autostrăzii şi al drumurilor ce fac legătura cu şoselele naţionale, judeţene şi comunale.

Arheologii de la Muzeul Unirii atrag atenția asupra unor porţiuni de traseu (între localităţile Lancrăm şi Oarda de Jos) care erau fie cultivate cu plante agricole fie erau păşuni şi islazuri, astfel încât urmele de locuire umană nu au putut fi identificate prin cercetări de suprafaţă, ele urmând sa fie diagnosticate ulterior prin sondaje arheologice. O problemă oarecum similară a fost întâmpinată şi pe traseul din zona localităţii Aiud, unde există mai multe pepiniere ale căror terenuri neexpropriate (deci îngrădite) nu au permis identificarea eventualelor situri arheologice, soluţia necesară fiind, de asemenea cea de practicare a unor sondaje de control.

”Trebuie avut în vedere şi existenţa unor situri arheologice care nu au putut fi identificate şi ne referim atât la aşezări, care din diferite motive nu au putut fi descoperite, cât şi la necropole, unde datorită adâncimii la care au fost săpate gropile mormintelor, nu pot fi descoperite materiale arheologice la suprafaţa solului. Pentru identificarea siturilor arheologice care nu au putut fi identificate în urma cercetării de teren de suprafaţă se impune realizarea unor secţiuni arheologice de sondaj pe întreg traseul viitorului autostrăzii Sebeş”, mai spun specialiștii.

Cele 29 de situri arheologice de pe traseul autostrăzii Sebeș – Turda sunt:

1. Lancrăm, municipiul Sebeş, km 0 – intrarea pe autostrada Orăştie – Sibiu (prima epocă a fierului – cultura Gava; epoca medievală timpurie)

2. Oarda de Jos, municipiul Alba Iulia, km 3+150-3+350 (prima epocă a fierului – cultura Gava; epoca romană)

3. Oarda, municipiul Alba Iulia, km 6+000 – km 6+400 (au fost descoperite materiale ceramice şi fragmente de cărămizi şi ţigle de epocă romană; este foarte probabil ca materialul arheologic descoperit aici să aparţină unei villa rustica; alături de materialele arheologice de epocă romană, au mai fost descoperite şi materiale ceramice medievale)

4. Oarda, municipiul Alba Iulia, punctul Bordaje, km 7+700 – km. 8+050 (a fost supus cercetării arheologice sistematice întreprinse de D şi I. Berciu, în anii 1944 şi 1947, şi de către un colectiv arheologic al Universităţii 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, între anii 1995-1999 ; depunerile arheologice ating grosimea de 1,90-2,00 m, fiind descoperite mai multe straturi din epoca neolitică (cultura Precriş, cultura Starcevo-Criş, cultura Vinca) şi epoca fierului; stratul steril din punct de vedere arheologic apare la adâncimea de 2,20 m; suprafaţa cercetată nu depăşeşte 300 mp; au fost descoperite în această suprafaţă numeroase complexe arheologice: un bordei hallstattian, locuinţe şi bordeie neolitice;

5. Ciugud, comuna Ciugud, km 9+000 – 9+200 (au fost descoperite cărămizi de epocă romană; este foarte probabil ca descoperirea din acest punct să fie legată de oraşul roman de la Partoş (Apulum I);

6. Alba Iulia, cartier Partoş, nod rutier de legătură cu şoseaua de centură a oraşului Alba Iulia (traseul bretelei de legătură suprapune o parte din anticul oraş Apulum3; oraşul roman din cartierul Partoş este identificat parţial în teren, o parte din limitele sale fiindu-i surprinse prin cercetări arheologice sistematice sau preventive; traseul bretelei de legătură va suprapune parţial latura de nord-est a oraşului şi limita sa nordică şi nord estică; situaţia stratigrafică este parţial cunoscută datorită cercetărilor preventive efectuate în apropiere)

7. Alba Iulia, km 17+000 – km 17+100 la limita dintre teritoriul administrativ al municipiului Alba Iulia şi teritoriul comunei Sântimbru (au fost descoperite materiale ceramice preistorice; este foarte probabil ca în acest punct să fi existat o aşezare)

8. Sântimbru, com. Sântimbru, km 20+000 – km 20+200 (au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând unor epoci diverse: epoca neolitică, epoca bronzului, prima epocă a fierului)

9. Sântimbru, com. Sântimbru, (la 18 martie 1442 a avut loc bătălia de la Sântimbru, la nord Alba Iulia, între armata condusă de Iancu de Hunedoara şi Imperiul Otoman ; este posibil ca autostrada să intersecteze acest câmp de bătălie; obiectele care pot fi descoperite sunt artefacte de natură militară: arme sau părţi de arme, piese de echipament militar sau de harnaşament)

10. Oiejdea, com. Galda, km 22+400 – km 22+700 (au fost descoperite materiale ceramice şi chirpici de la sfârşitul epocii eneolitice, aparţinând culturii Coţofeni)

11. Beldiu, oraş Teiuş, km 31+700 – km 31+950 (au fost descoperite materiale ceramice preistorice şi fragmente de chirpici; zona în care au fost descoperite materialele ceramice este cu aproape un metru mai ridicată faţă de restul luncii Mureşului, fapt ce oferă condiţii prielnice locuirii; este foarte probabil ca aici să fi existat o aşezare preistorică, a cărei limite nu poate să fie precizată)

12. Rădeşti, județul Alba, km 34+900 – 35+500 (descoperiri preistorice; epoca romană)

13. Sâncrai, comuna Rădeşti, km 39+900 – 40+050 (descoperiri preistorice – neolitic, eneolitic – cultura Coţofeni; epoca romană; epoca medievală târzie)

14. Gâmbaş, municipiul Aiud, km 46+200-46+500 (epoca medievală târzie; epoca modernă)

15. Gâmbaş, municipiul Aiud, km 46+600-46+900 (epoca medievală târzie; epoca modernă)

16. Gâmbaş, municipiul Aiud, km 47+050-47+200 (epoca bronzului, cultura Wietenberg; epoca medievală târzie)

17. Ormeniş, com. Mirăslău, km 53+300 – km 53+500 (au fost descoperite fragmente ceramice, un topor de piatră fragmentar, fragmente de chirpic din bronzul timpuriu, fragmente ceramice şi cărămizi medievale)

18. Ormeniş, com. Mirăslău, km 53+900 – km 54+000 (au fost descoperite fragmente ceramice preistorice şi medievale)

19. Decea, com. Mirăslău, km 55+000 – km 564-000 (s-au găsit o piatră sculptată şi o statuie din epoca romană; în vatra satului, şi la nord de sat, au fost descoperite întâmplător materiale arheologice de epocă romană; tot în această zonă a fost cercetat, la începutul secolului XIX, un cimitir eneolitic, din care au fost săpate 15 morminte de inhumaţie; inventarul mormintelor constă din buzdugane cruciforme de granit, sule de aramă, cuţite de silex, perle de cupru, coliere de scoici Unio şi vase ceramice)

20. Mirăslău, com. Mirăslău (în zona satului, la 18 septembrie 1601, a avut loc lupta dintre armatele lui Mihai Viteazu şi armata habsburgică a generalului Giorgio Basta; este posibil ca autostrada să intersecteze acest câmp de bătălie; obiectele care pot fi descoperite sunt artefacte de natură militară: arme sau părţi de arme, piese de echipament militar sau de harnaşament)

21. Inoc, com. Unirea, km 57+000 – km 57+300 (au fost descoperite materiale ceramice lucrate cu mâna aparţinând epocii neolitice şi epocii bronzului; alături de materialul ceramic au mai fost descoperite fragmente de chirpici şi o lamă de obsidian; au fost găsite şi fragmente ceramice romane)

22. Unirea, com Unirea, km 58+000 – km 58+400 (au fost descoperite fragmente ceramice şi chirpici din prima vârstă a fierului, fragmente ceramice medievale)

23. Unirea, com. Unirea, km 58+650 – km 58+900 (materiale ceramice din prima vârstă a fierului şi materiale ceramice medievale; la aproximativ 150-200 de metri de acest punct este menţionată în secolul XIX o cetate de pământ, „Cetatea Jidovilor”, cu un val de pământ triunghiular; cetatea nu a fost cercetată prin săpături arheologice, astfel că, nu se poate preciza epoca în care a fost ridicată)

24. Dumbrava, com. Unirea, km 61+700 – km 62+000 (materiale ceramice preistorice; resturile antropice preistorice au fost recuperate şi de pe panta lină care coboară de pe această terasă)

25. Măhăceni, com. Unirea, km 64+500 – km 64+600 (materiale ceramice preistorice şi chirpici)

26. Stejeriş, com. Moldoveneşti, jud. Cluj, km 66+300 – km 66+600 (au fost recoltate fragmente ceramice preistorice şi medievale; zona este o terasă a pârâului Stejeriş materialele fiind recoltate atât la buza terasei cât şi pe pantă)

27. Stejeriş, com Moldoveneşti, jud. Cluj, km 66+750 – km 66+950 (au fost descoperite materiale ceramice preistorice şi medievale)

28 Stejeriş, com. Moldoveneşti, jud. Cluj, km 67+400 – km 57+650 (materiale ceramice preistorice şi medievale; având în vedere apropierea faţă de punctul anterior nu se poate exclude posibilitatea ca toată terasa de lângă balta Stejăriş şi până la acest punct să fii fost locuită în diferite perioade istorice)

29. Turda, jud. Cluj, km 73+300 – 74+000 şi nodul rutier cu drumurile de acces în autostradă (în municipiul Turda a fost localizat oraşul antic Potaissa, oraş al Provinciei Dacia, unde a fost staţionată Legiunea a V-a Macedonica; necropola principală a Potaissei a fost identificată în teren la sud de cartierul industrial al oraşului Turda, spre sud-vest, la întretăierea căii ferate Turda – Abrud cu şoseaua Turda – Aiud; descoperirile începând încă din secolul al XIX-lea au scos la suprafaţă sarcofage de piatră, monumente funerare sau morminte atât de incineraţie cât şi de inhumaţie; cercetările sistematice din secolul trecut dar şi cele recente au înmulţit numărul descoperirilor de acest gen din zonă)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI