Rămâi conectat

Ştirea zilei

29 de situri arheologice pe traseul autostrăzii Sebeș – Turda

Publicat

în

harta-autostrada--sebes-turda-rosuEvaluarea de teren având ca scop determinarea prezenţei sau absenţei materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor sau ecofactelor pe traseul viitoarei autostrăzi Sebeş-Turda, efectuată de arheologii de la Muzeul Unirii din Alba Iulia a avut drept rezultat identificarea a 29 de situri arheologice şi zone protejate pe teritoriul județului Alba.

Siturile arheologice identificate pe traseul acestui drum au fost înregistrate cu ajutorul mai multor metode: materialul arheologic (fragmente ceramice, obiecte din lut ars, obiecte din piatră, resturi provenind de la locuinţe şi anexe ale acestora – chirpici, cărămizi şi ţigle) a fost cules de la nivelul solului şi înregistrat având numere de ordine; au fost executate fotografii încercându-se surprinderea a cât mai multe detalii cu privire la locaţia situlor şi zonelor înconjurătoare, a mediului geografic şi geologic; marcarea pe hartă a locului în care au fost descoperite materialele arheologice. În urma evaluărilor teoretice şi de suprafaţă de teren (periegheze) din 2008 şi din acest an (2013), se poate concluziona că pe întreg traseul viitoarei autostrăzi există 29 de situri care necesită a fi cercetate. Este însă necesară şi efectuarea unei diagnoze arheologice, cu practicare de sondaje pe întregul traseu, deoarece unele situri, precum necropolele, nu pot fi identificate prin cercetări de suprafaţă, dar şi pentru o mai bună delimitare a siturilor în teren şi cunoaşterea grosimii stratului arheologic de cultură, în vederea stabilirii unei strategii de lucru adecvate pentru finalizarea cât mai urgentă a cercetărilor arheologice preventive”, se arată în raportul de revizuire și actualizare a Studiului de fezabilitate pentru autostrada Sebeș – Turda care cuprinde și un ”Studiu de evaluare teoretică a potențialului arheologic”.

Specialiștii propun: efectuarea de cercetări arheologice în siturile identificate cu ajutorul tehnicilor şi metodelor non-distructive (cercetare geofizică, cercetare prin teledetecţie, cercetare geochimică) şi distructive (carotarea geologică, sondaje stratigrafice manuale, secţiuni stratigrafice mecanice) și executarea de sondaje stratigrafice manuale şi mecanice pe tot traseul autostrăzii şi al drumurilor ce fac legătura cu şoselele naţionale, judeţene şi comunale.

Elit - Gustul Desăvârșit

Arheologii de la Muzeul Unirii atrag atenția asupra unor porţiuni de traseu (între localităţile Lancrăm şi Oarda de Jos) care erau fie cultivate cu plante agricole fie erau păşuni şi islazuri, astfel încât urmele de locuire umană nu au putut fi identificate prin cercetări de suprafaţă, ele urmând sa fie diagnosticate ulterior prin sondaje arheologice. O problemă oarecum similară a fost întâmpinată şi pe traseul din zona localităţii Aiud, unde există mai multe pepiniere ale căror terenuri neexpropriate (deci îngrădite) nu au permis identificarea eventualelor situri arheologice, soluţia necesară fiind, de asemenea cea de practicare a unor sondaje de control.

Trebuie avut în vedere şi existenţa unor situri arheologice care nu au putut fi identificate şi ne referim atât la aşezări, care din diferite motive nu au putut fi descoperite, cât şi la necropole, unde datorită adâncimii la care au fost săpate gropile mormintelor, nu pot fi descoperite materiale arheologice la suprafaţa solului. Pentru identificarea siturilor arheologice care nu au putut fi identificate în urma cercetării de teren de suprafaţă se impune realizarea unor secţiuni arheologice de sondaj pe întreg traseul viitorului autostrăzii Sebeş”, mai spun specialiștii.

Cele 29 de situri arheologice de pe traseul autostrăzii Sebeș – Turda sunt:

1. Lancrăm, municipiul Sebeş, km 0 – intrarea pe autostrada Orăştie – Sibiu (prima epocă a fierului – cultura Gava; epoca medievală timpurie)

2. Oarda de Jos, municipiul Alba Iulia, km 3+150-3+350 (prima epocă a fierului – cultura Gava; epoca romană)

3. Oarda, municipiul Alba Iulia, km 6+000 – km 6+400 (au fost descoperite materiale ceramice şi fragmente de cărămizi şi ţigle de epocă romană; este foarte probabil ca materialul arheologic descoperit aici să aparţină unei villa rustica; alături de materialele arheologice de epocă romană, au mai fost descoperite şi materiale ceramice medievale)

4. Oarda, municipiul Alba Iulia, punctul Bordaje, km 7+700 – km. 8+050 (a fost supus cercetării arheologice sistematice întreprinse de D şi I. Berciu, în anii 1944 şi 1947, şi de către un colectiv arheologic al Universităţii 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, între anii 1995-1999 ; depunerile arheologice ating grosimea de 1,90-2,00 m, fiind descoperite mai multe straturi din epoca neolitică (cultura Precriş, cultura Starcevo-Criş, cultura Vinca) şi epoca fierului; stratul steril din punct de vedere arheologic apare la adâncimea de 2,20 m; suprafaţa cercetată nu depăşeşte 300 mp; au fost descoperite în această suprafaţă numeroase complexe arheologice: un bordei hallstattian, locuinţe şi bordeie neolitice;

5. Ciugud, comuna Ciugud, km 9+000 – 9+200 (au fost descoperite cărămizi de epocă romană; este foarte probabil ca descoperirea din acest punct să fie legată de oraşul roman de la Partoş (Apulum I);

6. Alba Iulia, cartier Partoş, nod rutier de legătură cu şoseaua de centură a oraşului Alba Iulia (traseul bretelei de legătură suprapune o parte din anticul oraş Apulum3; oraşul roman din cartierul Partoş este identificat parţial în teren, o parte din limitele sale fiindu-i surprinse prin cercetări arheologice sistematice sau preventive; traseul bretelei de legătură va suprapune parţial latura de nord-est a oraşului şi limita sa nordică şi nord estică; situaţia stratigrafică este parţial cunoscută datorită cercetărilor preventive efectuate în apropiere)

7. Alba Iulia, km 17+000 – km 17+100 la limita dintre teritoriul administrativ al municipiului Alba Iulia şi teritoriul comunei Sântimbru (au fost descoperite materiale ceramice preistorice; este foarte probabil ca în acest punct să fi existat o aşezare)

8. Sântimbru, com. Sântimbru, km 20+000 – km 20+200 (au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând unor epoci diverse: epoca neolitică, epoca bronzului, prima epocă a fierului)

9. Sântimbru, com. Sântimbru, (la 18 martie 1442 a avut loc bătălia de la Sântimbru, la nord Alba Iulia, între armata condusă de Iancu de Hunedoara şi Imperiul Otoman ; este posibil ca autostrada să intersecteze acest câmp de bătălie; obiectele care pot fi descoperite sunt artefacte de natură militară: arme sau părţi de arme, piese de echipament militar sau de harnaşament)

10. Oiejdea, com. Galda, km 22+400 – km 22+700 (au fost descoperite materiale ceramice şi chirpici de la sfârşitul epocii eneolitice, aparţinând culturii Coţofeni)

11. Beldiu, oraş Teiuş, km 31+700 – km 31+950 (au fost descoperite materiale ceramice preistorice şi fragmente de chirpici; zona în care au fost descoperite materialele ceramice este cu aproape un metru mai ridicată faţă de restul luncii Mureşului, fapt ce oferă condiţii prielnice locuirii; este foarte probabil ca aici să fi existat o aşezare preistorică, a cărei limite nu poate să fie precizată)

12. Rădeşti, județul Alba, km 34+900 – 35+500 (descoperiri preistorice; epoca romană)

13. Sâncrai, comuna Rădeşti, km 39+900 – 40+050 (descoperiri preistorice – neolitic, eneolitic – cultura Coţofeni; epoca romană; epoca medievală târzie)

14. Gâmbaş, municipiul Aiud, km 46+200-46+500 (epoca medievală târzie; epoca modernă)

15. Gâmbaş, municipiul Aiud, km 46+600-46+900 (epoca medievală târzie; epoca modernă)

16. Gâmbaş, municipiul Aiud, km 47+050-47+200 (epoca bronzului, cultura Wietenberg; epoca medievală târzie)

17. Ormeniş, com. Mirăslău, km 53+300 – km 53+500 (au fost descoperite fragmente ceramice, un topor de piatră fragmentar, fragmente de chirpic din bronzul timpuriu, fragmente ceramice şi cărămizi medievale)

18. Ormeniş, com. Mirăslău, km 53+900 – km 54+000 (au fost descoperite fragmente ceramice preistorice şi medievale)

19. Decea, com. Mirăslău, km 55+000 – km 564-000 (s-au găsit o piatră sculptată şi o statuie din epoca romană; în vatra satului, şi la nord de sat, au fost descoperite întâmplător materiale arheologice de epocă romană; tot în această zonă a fost cercetat, la începutul secolului XIX, un cimitir eneolitic, din care au fost săpate 15 morminte de inhumaţie; inventarul mormintelor constă din buzdugane cruciforme de granit, sule de aramă, cuţite de silex, perle de cupru, coliere de scoici Unio şi vase ceramice)

20. Mirăslău, com. Mirăslău (în zona satului, la 18 septembrie 1601, a avut loc lupta dintre armatele lui Mihai Viteazu şi armata habsburgică a generalului Giorgio Basta; este posibil ca autostrada să intersecteze acest câmp de bătălie; obiectele care pot fi descoperite sunt artefacte de natură militară: arme sau părţi de arme, piese de echipament militar sau de harnaşament)

21. Inoc, com. Unirea, km 57+000 – km 57+300 (au fost descoperite materiale ceramice lucrate cu mâna aparţinând epocii neolitice şi epocii bronzului; alături de materialul ceramic au mai fost descoperite fragmente de chirpici şi o lamă de obsidian; au fost găsite şi fragmente ceramice romane)

22. Unirea, com Unirea, km 58+000 – km 58+400 (au fost descoperite fragmente ceramice şi chirpici din prima vârstă a fierului, fragmente ceramice medievale)

23. Unirea, com. Unirea, km 58+650 – km 58+900 (materiale ceramice din prima vârstă a fierului şi materiale ceramice medievale; la aproximativ 150-200 de metri de acest punct este menţionată în secolul XIX o cetate de pământ, „Cetatea Jidovilor”, cu un val de pământ triunghiular; cetatea nu a fost cercetată prin săpături arheologice, astfel că, nu se poate preciza epoca în care a fost ridicată)

24. Dumbrava, com. Unirea, km 61+700 – km 62+000 (materiale ceramice preistorice; resturile antropice preistorice au fost recuperate şi de pe panta lină care coboară de pe această terasă)

25. Măhăceni, com. Unirea, km 64+500 – km 64+600 (materiale ceramice preistorice şi chirpici)

26. Stejeriş, com. Moldoveneşti, jud. Cluj, km 66+300 – km 66+600 (au fost recoltate fragmente ceramice preistorice şi medievale; zona este o terasă a pârâului Stejeriş materialele fiind recoltate atât la buza terasei cât şi pe pantă)

27. Stejeriş, com Moldoveneşti, jud. Cluj, km 66+750 – km 66+950 (au fost descoperite materiale ceramice preistorice şi medievale)

28 Stejeriş, com. Moldoveneşti, jud. Cluj, km 67+400 – km 57+650 (materiale ceramice preistorice şi medievale; având în vedere apropierea faţă de punctul anterior nu se poate exclude posibilitatea ca toată terasa de lângă balta Stejăriş şi până la acest punct să fii fost locuită în diferite perioade istorice)

29. Turda, jud. Cluj, km 73+300 – 74+000 şi nodul rutier cu drumurile de acces în autostradă (în municipiul Turda a fost localizat oraşul antic Potaissa, oraş al Provinciei Dacia, unde a fost staţionată Legiunea a V-a Macedonica; necropola principală a Potaissei a fost identificată în teren la sud de cartierul industrial al oraşului Turda, spre sud-vest, la întretăierea căii ferate Turda – Abrud cu şoseaua Turda – Aiud; descoperirile începând încă din secolul al XIX-lea au scos la suprafaţă sarcofage de piatră, monumente funerare sau morminte atât de incineraţie cât şi de inhumaţie; cercetările sistematice din secolul trecut dar şi cele recente au înmulţit numărul descoperirilor de acest gen din zonă)


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

ALERTĂ METEO: COD GALBEN de furtuni în județul Alba până la ora 22:00

Publicat

în

ALERTĂ METEO: COD GALBEN de furtuni în județul Alba până la ora 22:00

ANM a emis un COD GALBEN de furtună valabil pentru județul Alba astăzi, 7 august, până la ora 22:00.

Următoarele localități vor fi afectate: Alba Iulia, Sebeș, Ighiu, Vințu de Jos, Galda de Jos, Daia Română, Sântimbru, Ciugud, Berghin, Cut;

Se vor semnala : averse ce vor acumula 20…25 l/ mp, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului.

Elit - Gustul Desăvârșit

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

PETIȚIE a unui polițist pentru majorarea drastică a pedepselor pentru șoferii care încalcă legea: „Opriți moartea pe șosele!”

Publicat

în

PETIȚIE a unui polițist pentru majorarea drastică a pedepselor pentru șoferii care încalcă legea: „Opriți moartea pe șosele!”

Sebastian Drimbe este polițist în județul Bihor de 15 ani. În tot acest timp spune că a văzut multe accidente rutiere cu victime. Multe, multe, parcă tot mai multe în ultimii ani. Printre victime, din nefericire, sunt și copii.

Deși numărul victimelor de pe șosele a crescut întruna în ultimii ani, nu a apărut nicio măsură eficientă din partea legiuitorilor de a scădea numărul accidentelor rutiere.

„Eu, unul, m-am săturat! M-am săturat să văd cum mor oameni și copii nevinovați pe șoselele țării. Amenzile nu sunt suficiente. Consider că singurul mod în care conducătorii auto pot fi determinați să nu mai accelereze iresponsabil, să nu mai depășească pe linie continuă, să nu mai urce băuți la volan și să conducă mai preventiv este înăsprirea măsurilor complementare la anumite abateri. Măsurile complementare reprezintă, pe lângă punctele de amendă aferente, suspendarea dreptului de a conduce, acel ”mi-a luat carnetul” pe care l-ați auzit de la cei prinși cu musca pe căciulă.”, spune polițistul.

Elit - Gustul Desăvârșit

Petiția poate fi semnată AICI

Prin această petiție publică, propune mărirea prin lege a măsurilor complementare după cum urmează:

pentru conducerea unui vehicul cu o alcoolemie de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, suspendarea dreptului de a conduce pentru 365 zile (de la 90 de zile în prezent)
pentru depășirea limitei legale de viteză cu peste 50 km/h, suspendarea dreptului de a conduce pentru 180 de zile (de la 90 de zile în prezent)
pentru depășire neregulamentară (depășirea pe linia continuă), suspendarea dreptului de a conduce pentru 180 de zile (de la 30 de zile în prezent)
pentru virajul la stânga peste linia continuă, suspendarea dreptului de a conduce pentru 30 de zile (în prezent nu se suspendă)
pentru neoprirea la culoarea roșie a semaforului electric, suspendarea dreptului de a conduce pentru 180 de zile (de la 30 de zile în prezent)
pentru utilizarea telefonului mobil la volan, suspendarea permisului pentru 30 de zile (pe lângă amendă și puncte de penalizare, cum este sancționată în prezent)
„Foarte important, consider esențial ca la niciuna dintre abaterile de mai sus să nu se poată reduce perioada de suspendare a dreptului de a conduce prin susținerea unui examen! Vă invit să semnați cât mai mulți această petiție pentru a putea să influențăm factorii de decizie (politicieni, juriști, specialiști în domeniu etc) care au puterea de a duce mai departe propunerea de modificare a Codul Rutier. Știu că politicienilor li se va părea o inițiativă nepopulistă, dar vor trebui să facă ceva, pentru că aici nu e vorba de ei, ci de viața noastră și a copiilor noștri!”, a conchis polițistul.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Ambasadorii noștri: 5 români au vrut să urce pe Mont Blanc în teniși și șorturi. Un primar cere acum depozite pentru „salvare și înmormântare” din cauza lor

Publicat

în

Ambasadorii noștri: 5 români au vrut să urce pe Mont Blanc în teniși și șorturi. Un primar cere acum depozite pentru „salvare și înmormântare” din cauza lor

Alpiniștii care încearcă să ajungă pe vârful muntelui Mont Blanc pe un traseu popular din Franța vor trebui să plătească o garanție de 15.000 de euro pentru a acoperi costurile în cazul în care trebuie să fie salvați sau, mai rău, dacă mor pe munte, relatează The Guardian. Primarul care cere acești bani a dat exemplul a cinci turiști români care voiau să urce pe munte în pantaloni scurți și teniși.

Jean-Marc Peillex, primarul localității Saint-Gervais-les-Bains, de unde alpiniștii pot ajunge pe cel mai înalt vârf din Europa prin Ruta Goûter, a impus măsura după ce zeci de turiști au ignorat avertismentele când au urcat pe munte.

10.000 de euro ar acoperi costul operațiunii de salvare, iar 5.000 de euro pe cel al înmormântării.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ghizii locali și-au suspendat operațiunile de pe traseul montan, care este accesibil alpiniștilor de orice nivel, la jumătatea lunii iulie, din cauza căderilor de pietre. Administrația locală a sfătuit oamenii să evite acest traseu, mai ales că un val de căldură intens și prelungit a făcut condițiile de pe munte mai periculoase.

Peillex a scris pe Twitter că zeci de „pseudo-alpinisti” au ignorat avertismentele. El a povestit că cinci turiști români au încercat să urce pe munte „purtând pantaloni scurți, teniși și pălării de paie” și că au fost întorși din drum de poliția montană.

„Oamenii vor să urce cu moartea în rucsac. Așadar, să anticipăm costul necesar pentru salvarea lor și pentru înmormântarea lor, pentru că este inacceptabil ca contribuabilii francezi să plătească factura”, a continuat edilul.

Vârful poate fi atins și pe poteca Ratti din Courmayeur, pe versantul italian al Mont Blancului, deși este mult mai puțin folosit. Totuși, Roberto Rota, primarul orașului Courmayeur, a spus că nu are de gând să restricționeze accesul.

„Muntele nu este o proprietate. Noi, în calitate de administratori, ne putem limita la a raporta condiții suboptime de-a lungul traseelor, dar să ceri o garanție pentru a urca pe munte este ceva suprarealist” a spus el.

Dezbaterea asupra siguranței pe traseele montane în această vară s-a intensificat pe fondul caniculei și după ce 11 persoane au murit când o masă uriașă de gheață s-a desprins dintr-un ghețar de pe partea de nord a Dolomiților italieni, la începutul lunii iulie. Primarii orașelor din jurul vârfului Marmolada au închis principalele puncte de acces din motive de siguranță, dar unii alpiniști au încercat să le ocolească.

Peste 100 de oameni au murit pe traseul Goûter în ultimii 20 de ani. Ghizii montani francezi, care și-au suspendat operațiunile până pe 15 august, au spus că au loc căderi de pietre „pe tot parcursul zilei și al nopții”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare