Actualitate
27 ianuarie, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului
27 ianuarie, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului
Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care au fost ucişi 6 milioane de evrei de către regimul nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Alegerea acestei date este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice în după-amiază zilei de 27 ianuarie 1945.
Este o zi universală de comemorare şi a fost propusă de Israel împreună cu alte 89 de state, fiind stabilită în urma Rezoluţiei adoptate la 1 noiembrie 2005 de Adunarea Generală a Organizaţia Naţiunilor Unite.
Rezoluţia respinge orice negare a Holocaustului şi încurajează statele membre ale Adunării Generale ONU să transmită viitoarelor generaţii lecţia genocidului, pentru ca această pagină neagră a istoriei să nu se mai repete.
Nu este cunoscut numărul exact al evreilor ucişi în Holocaust, „soluția finală a problemei evreiești”cum a fost numit programul de exterminare plănuit şi executat de regimul naţional-socialist din Germania condus de Adolf Hitler, cifra cel mai frecvent notată de istorici este de şase milioane. Holocaustului se adaugă şi peste cinci milioane de alte victime ale atrocităţilor naziste: circa trei milioane de polonezi, o jumătate de milion de sinti şi roma, mai mult de 15 mii de homosexuali, persoanele cu handicap şi adepţii au sectei „Martorii lui Iehova”, toţi etichetaţi drept „duşmani ai statului german”. Au fost ucişi în total 1,5 milioane de copii.
Citește și: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani
Să ne amintim! este îndemnul unei rugăciuni evreieşti, pentru ca tragedia Holocaustului să nu se mai repete niciodată şi umanitatea să nu uite ce înseamnă umanitatea.
Sfârşitul ororilor de la Auschwitz a venit în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945. Forţele germane încercaseră timp de două săptămâni să reziste trupelor Armatei Roşii şi 231 de soldaţi ruşi pieriseră în luptele pentru eliberarea lagărului.
Au fost salvaţi doar 7.500 de deţinuţi care păreau mai mult morţi decât vii, mai mult de un milion patru sute de mii de oameni fuseseră ucişi.
Pentru a acoperi urmele crimelor comise la Auschwitz, înaintea atacului Armatei Roşii, SS-ul a detonat camerele de gazare şi a început să mute supravieţuitorii în alte lagăre, eliberate ulterior de către soldaţii britanici. Alţi deţinuţi au fost încolonaţi şi obligaţi să pornească la drum, zi şi noapte, iar cei care rămâneau în urmă erau ucişi pe loc. 56.000 de deţinuţi au plecat în „marşul morţii” şi pentru aproape 15.000 dintre ei a fost ultimul drum.
Ororile petrecute la Auschwitz nu au ajuns imediat la urechile publicului, ci abia în aprilie 1945 au apărut primele relatări la serviciul german al BBC, când supravieţuitorii au început să povestească la radio iadul prin care trecuseră.
La sosirea în lagăr, oamenii erau sortaţi de medicii SS în funcţie de vârstă şi starea sănătăţii, dar nou-sosiţii nu ştiau despre ce este vorba şi spuneau că suferă de diverse boli, în speranţa unui tratament mai blând. Astfel îşi semnau singuri condamnarea la moarte. La dreapta erau trecuţi cei lăsaţi să trăiască, un timp. La stânga treceau cei care luau imediat drumul crematoriului, povestea Anita Lasker, o supravieţuitoare.
Cei cu o constituţie robustă erau trimişi la muncă silnică, au lucrat de exemplu pentru concernul chimic IG Farben care în 1941 deschisese propria uzina pentru deţinuţi în Auschwitz-Monowitz. Munceau în condiţii grele, fără hrană suficientă şi fără îngrijire medicală şi mureau din cauza frigului, a malnutriţiei sau în accidente de muncă.
Lagărul de concentrare Auschwitz fusese înfiinţat în 1940 şi aici sistemul nazist şi-a perfecţionat tehnicile de ucidere în masă, organizator al genocidului fiind locotenent-colonelul Adolf Eichmann, cel care a condus „soluţia finală” de exterminare în masă a evreilor. După încheierea războiului, Eichmann s-a ascuns în Argentina. Capturat în cele din urmă de către agenţii serviciului secret israelian Mosad care i-au dat de urmă în 1960 la Buenos Aires, fostul militar a fost judecat în 1961 în Israel pentru crime de război, găsit vinovat, condamnat la moarte şi executat în 1962. Şi medicul SS Josef Mengele, cunoscut şi că îngerul morţii de la Auschwitz, cel care a făcut cele mai cumplite experimente medicale pe oameni a reuşit să scape şi a fugit în Argentina. Apoi s-a îndreptat către Paraguay şi Brazilia, unde se bănuieşte că ar fi murit în 1978.
Actualitate
Sondaj CURS: Românii nu mai cred că intrăm în Schengen în 2023. Pe cine indică ca fiind vinovații
Sondaj CURS: Românii nu mai cred că intrăm în Schengen în 2023. Pe cine indică ca fiind vinovații
Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS a publicat datele celui mai recent sondaj, realizat în perioada 12 – 22 septembrie 2023. Potrivit cercetării sociologice, românii nu mai cred că România poate accede în Schengen în 2023.
Încrederea în privința accederii României în Spațiul Schengen pare să scadă vertiginos.
Doar 27% din români mai cred că România poate intra anul acesta, în timp ce 60% nu mai dau șanse ca în 2023 să se întâmple acest lucru.
Întrebați cu privire la ”Cine considerați că este vinovat pentru neaderarea României la Spațiul Schengen” respondenții au indicat în marea lor majoritate Austria, în timp ce doar 21% indică o vină a Guvernului și 7% a partidelor politice din țara noastră.
Actualitate
Investiție de peste 6,4 milioane lei la Liceul Tehnologic „Dorin Pavel” din Alba Iulia! Se vrea renovarea unor corpuri de clădiri
Investiție de peste 6,4 milioane lei la Liceul Tehnologic „Dorin Pavel” din Alba Iulia! Se vrea renovarea unor corpuri de clădiri
Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, a făcut o postare pe Facebook vineri, în care a dezvăluit detalii despre o investiție semnificativă în infrastructura educațională a orașului.
Concret, Liceul Tehnologic „Dorin Pavel” va beneficia de o investiție majoră, în valoare de peste 6,4 milioane de lei, pentru îmbunătățirea eficienței energetice a unor corpuri de clădiri.
Lucrările planificate includ:
1. Izolarea termică a fațadelor: Această măsură va ajuta la păstrarea temperaturii interioare constante și la reducerea consumului de energie pentru încălzire.
2. Înlocuirea tâmplăriilor exterioare cu unele termoizolante: Tâmplăriile moderne vor contribui la o izolare termică mai bună a clădirilor.
3. Izolarea termică a plăcilor peste subsol și a planșeelor la ultimul nivel: Aceasta va reduce pierderile de căldură prin pardoseli și pereți, optimizând astfel eficiența energetică.
4. Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei pentru încălzirea spațiilor – pompe de căldură aer/apă: Aceste pompe eficiente din punct de vedere energetic vor ajuta la reducerea consumului de combustibili fosili.
5. Înlocuirea echipamentelor actuale de producere a apei calde de consum cu echipamente noi, moderne: Această măsură va contribui la economisirea energiei și la reducerea costurilor de operare.
6. Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei pentru iluminat – sistem de panouri solare fotovoltaice: Prin utilizarea energiei solare, se va reduce dependența de sursele de energie tradiționale și emisiile de carbon asociate acestora.
Proiectul de investiții a fost atribuit firmei Transilvania Construct S.A. și este finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență, cu o valoare totală nerambursabilă de 6.446.722 lei cu TVA. Implementarea proiectului se va desfășura pe o perioadă de 40 de luni de la semnarea contractului de finanțare.
Primarul Gabriel Pleșa a subliniat importanța investițiilor în educație și necesitatea asigurării unor condiții adecvate pentru elevi și profesori.
Actualitate
Guvernul a adoptat proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare! Precizări cu privire la creșterea salariilor
Guvernul a adoptat proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare! Precizări cu privire la creșterea salariilor
Guvernul a adoptat, luni, proiectul de lege privind ‘oprirea risipei bugetare’, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale, după ce au fost dezbătute observaţiile de la ministerele avizatoare, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
‘În scurt timp, proiectul va fi trimis către Parlament pentru formularea de amendamente, în termenul care va fi stabilit în şedinţa comună a Birourilor permanente de la Senat şi Camera Deputaţilor. Ulterior, în cadrul unei noi şedinţe de Guvern, vor fi dezbătute şi încorporate amendamentele acceptate, urmând ca Guvernul să îşi asume răspunderea în Parlament pe acest proiect în şedinţă comună a celor două Camere, potrivit reglementărilor constituţionale’, a precizat Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Victoria. Faţă de forma lansată în consultare publică de Ministerul Finanţelor au fost adoptate o serie de modificări la proiectul de lege.
Reglementarea salariului minim în construcții și în agricultură se va face prin ordonanță de urgență separată
Totodată, s-a decis că reglementarea salariului minim în construcţii şi agricultură se va face prin ordonanţă de urgenţă separată, astfel încât salariile să poată creşte ‘cât mai repede cu putinţă’, a explicat Mihai Constantin.
Salariul minim în general, care va crește cu zece procente, la 3.300 lei, va fi reglementat printr-o hotărâre de guvern
Potrivit acestuia, ‘salariul minim pe economie în general, care va creşte cu zece procente, la 3.300 de lei, va fi reglementat printr-o hotărâre de Guvern care va fi adoptată, de asemenea, cât mai rapid’.
Forma finală a măsurilor fiscal-bugetare pentru care Guvernul urmează să îşi asume răspunderea a fost elaborată, a declarat, luni, premierul Marcel Ciolacu, care a subliniat, în debutul şedinţei Executivului, că România ‘nu îşi mai permite facilităţi’ şi ‘privilegii’ de 75 de miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei anual, care reprezintă 15% din PIB.
‘Avem astăzi forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali, sindicate, patronate, ONG-uri şi cu administraţia locală. O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu îşi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii’, a afirmat Ciolacu.
El a respins declaraţiile conform cărora măsurile propuse de Guvern ar aduce austeritatea, susţinând că măsuri de austeritate au fost cele din 2010, când s-au tăiat salarii şi pensii şi s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%.
-
Ştirea zileiacum 5 ore
Profesor universitar de la Facultatea de Psihologie: „Nu este bine să ne comparăm copiii cu alți copii, ci să le evaluăm performanța în funcție de capacitățile lor personale”
-
Ştirea zileiacum 7 ore
DEZASTRU în rândul bugetarilor! Marcel Ciolacu anunță concedieri masive: „Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare”
-
Ştirea zileiacum 11 ore
DOLIU la Universitatea din Alba Iulia: Conferențiarul universitar Toma Goronea a trecut la cele veșnice
-
Actualitateacum 14 ore
Reduceri CFR pentru studenți 2023: Ce categorii beneficiază de bilete mai ieftine și ce trebuie să știți
-
Ştirea zileiacum 8 ore
Indexare pensii de la 1 ianuarie 2024: Pensia minimă și pensiile mici se vor majora mai mult, cu până la 30%
-
Sportacum 5 ore
CSM Unirea Alba Iulia, despărțire de antrenorul Stelian Gherman! | Variante de principal: Marius Popescu și Alexandru Pelici!