24 iunie: Sânzienele sau Drăgaica – SEMNELE care îţi arată că vei avea NOROC tot anul. Tradiţii, obiceiuri

24 iunie: Sânzienele sau Drăgaica – SEMNELE care îţi arată că vei avea NOROC tot anul. Tradiţii, obiceiuri

Ziua de 24 iunie marchează sărbători importante în cultura și spiritualitatea ortodoxă, dar mai ales română, din numeroase puncte de vedere. Din punct de vedere ortodox, pe 24 iunie sărbătorim Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, prilej de mare fast întrucât el alături de Sfânta Fecioară Maria sunt singurii cărora le mai serbăm și data nașterii, nu doar cea a morții, pe lângă cele ale lui Iisus Hristos.

Citește și: Obiceuri, credințe, tradiții și superstiții în noaptea de Sânziene • Obiceiuri și credințe populare de Sânziene

Se spune că această sărbătoare a fost fixată odată cu fixarea datei Crăciunului, deoarece se știe că Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut cu 6 luni înaintea lui Iisus. Totodată, unii cercetători și istorici cred că motivul pentru care serbăm acest eveniment tocmai la această dată îl constituie înlocuirea practicilor păgâne care vin odată cu echinocțiul de vară din 22-23 iunie.

Din punct de vedere român și superstițios, însă, 24 iunie reprezintă Ziua de Sânziene sau Drăgaica, cu numeroase tradiții, credințe și o mare importanță agricolă.

Sânzienele sunt ființe mitice, nemaipomenit de frumoase, zâne bune ale pădurilor și soarelui, echivalentul nimfelor din mitologia greacă. Acestea, în noaptea care le poartă numele, se prind în horă și cântă, prevestind și aducând rod semănăturilor, fertilitate femeilor măritate, leac și puteri vindecătoare plantelor din pădurile care le servesc drept casă. Se mai crede și că aceste zâne înmulțesc animalele sau ursesc fetele de măritat însă pot aduce și furtuni aprige cu grindină, boală, sau pot lăsa plantele fără leac și miros.

Astfel, în dimineața de Sânziene oamenii, în special fetele, își fac coronițe de sânziene spre a servi diferitelor obiceiuri și superstiții. Fetele le aruncă pe case pentru ca mai apoi să vadă în dimineața următoare dacă se vor mărita curând, în cazul în care coronițele sunt încă sus pe acoperiș, sau dacă încă nu e vremea lor, în cazul în care coronițele au alunecat mai jos sau au picat de tot.

După același model oamenii află și dacă vor avea o viață lungă și sănătoasă sau sunt pe cale să se îmbolnăvească. Tot cu ajutorul acestor coronițe gospodarii încercau să afle care le va fi norocul la animale. Astfel, în ajun de Sânziene, lăsau atârnată o coroniță către răsărit și dacă în dimineața următoare găseau păr, pene sau puf de la vreun animal, era semn ca acela se va înmulți.

Ziua de Sânziene mai este cunoscută de bunicii noștri și după numele de Amuțitul Cucului. Astfel, se crede că dacă cucul se oprește din cântat înainte de 24 iunie, vara va fi secetoasă, iar dacă acesta cântă și după Sânziene, va fi foamete, război sau nenorociri.

Citește și: MESAJE de SFANTUL PETRU si PAVEL • SMS-uri de „la mulţi ani” de Sfinţii  Apostoli Petru şi Pavel • Urări și felicitări de Sfântul Petru și Pavel

O altă denumire cunoscută este Drăgaica. În diferite zone ale țării în această zi importantă se joacă Drăgaica, un dans între două fete, una costumată drept bărbat și cealaltă drept fată, care constă în pași în formă de cruce și îmbrățișări. Acestea vizitează fiecare casă din sat și se crede că oamenii care le primesc dansul vor avea parte de noroc, spor la munca pământului și recolte bogate.

De asemenea, mai există și multe alte mituri și obiceiuri săvârșite de Sânziene. Dimineața, înainte de zori, fetele se scăldau în izvoare și ape curgătoare și se tăvăleau în roua dimineții pentru a le crește fertilitatea și norocul la măritiș. Făceau baie pe cap cu fiertură de iarbă mare și considerau că este ziua cea mai prielnică pentru adunatul plantelor vindecătoare, numai bune de pus la uscat în mijlocul verii.

În satele din Bucovina, se mai practica odată, demult, și obiceiul ”boului înstruțat” care consta într-o ceremonie în care masca taurină murea și renăștea simbolic la acest nou început calendaristic, al venirii toamnei. În noaptea sărbătorii, în funcție de ora la care răsărea Constelația Găinușei, țăranii determinau cel mai bun moment pentru semănarea grâului de toamnă.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI