Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

23 decembrie 1989: Cea mai sângeroasă zi a Revoluției. 40 de soldați veniți să apere Aeroportul Otopeni au fost uciși

Ziarul Unirea

Publicat

în

Deşi soții Ceauşescu fuseseră arestați pe 22 decembrie şi toată lumea se aştepta ca revoltele să se încheie, sângele a continuat să curgă. În acea zi, România a intrat sub spectrul unei ameninţări cu care nu se mai confruntase în trecut – terorismul. Panica s-a declanşat în noaptea de 22 spre 23, după anunţul făcut de crainicul televiziunii naţionale: „Trei camioane pline cu terorişti se pregătesc să ia cu asalt aeroportul Otopeni. Interveniţi de urgenţă!”

Şi s-a intervenit! În zorii zilei de 23 decembrie 1989, 82 de soldaţi au fost chemaţi de la Câmpina să întărească paza aeroportului Otopeni. Acolo însă, cele trei camioane au fost întâmpinate cu focuri de armă. 40 dintre tineri au fost seceraţi de gloanţele trase de alţi militari, care i-au luat drept terorişti, iar ceilalţi au fost luaţi prizonieri.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ziarele vremii au consemnat evenimentul ca pe o victorie a Revoluţiei: „S-au purtat lupte grele cu bandele de terorişti sosite în aeroport în trei camioane militare sprijinite din aer de elicoptere fără însemne, care au atacat cu lumina stinsă la circa 60 de metri”.

Pentru acest episod negru din timpul evenimentelor din decembrie 1989, singurii care au fost anchetaţi au fost generalii Dumitru Drăgan, Grigorie Ghiţă şi căpitanul Ionel Zorilă, cel care a deschis primul focul. Ei au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între patru şi opt ani.

Psihoza terorismului se amplifica de la o oră la alta. Trecuţi de partea revoluţionarilor, soldaţii erau cu taburile în Piaţa Palatului şi contracarau împuşcăturile care veneau dinspre clădiri către piaţă.

„Televiziunea Națională, atacată de teroriști”

Vizată de presupuşii terorişti a fost şi Televiziunea Naţională. De acolo, Ion Iliescu anunţa arestarea lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu, chiar dacă aceştia fuseseră prinşi cu o seară înainte. Tot prin intermediul televiziunii, unul dintre crainici anunţa că s-a luat legătura cu Ambasada Sovietică de unde s-a primit promisiunea de ajutor imediat.

„TVR este atacată din toate părţile… Se pare că elemente teroriste au pătruns pe unul din culoarele instituţiei, apelăm la armată care ar putea trimite ajutoare”, anunța crainicul Victor Ionescu.

„Din nou Televiziunea este atacată. Din nou este în pericol Televiziunea!”, anunța și crainicul Teodor Brateș.

Teama că teroriştii pot ataca din orice direcţie cuprinsese şi redacţiile ziarelor. Zeci de articolele făceau referire la pericolul generat de bandele mercenare chemate de „clica ceauşistă”, aşa cum le descrie una dintre gazete. Chiar şi după ce fusese arestată familia Ceauşescu, titluri mari anunţau: „ÎNCĂ SE TRAGE!”

Din cauza anunţurilor despre terorism, la ora 20:00, elicopterul în care se aflau generalii Constantin Niţu şi Velicu Mihalea, arestaţi de puţină vreme pentru violenţele de la Timişoara, a fost doborât lângă Alba Iulia. Ministerul Apărării ordonase să fie doborâte toate aparatele de zbor suspecte, pentru că în ele se află terorişti.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

Băutura minune cu care poți înlocui cafeaua de dimineață. Nutriționiștii spun că e mai eficientă decât cofeina

Ziarul Unirea

Publicat

în

Nutritionistii ne sfătuiesc să consumăm bauturi tonice preparate din legume si din fructe, care sunt sanatoase si, deseori, mai eficiente decat cofeina. Minola, o bautura preparata din morcov, si-a capatat renumele de tonic pentru orice varsta.

Morcovul, ingredientul-vedeta al acestei bauturi, furnizeaza organismului necesarul de vitamina A, pentru o zi intreaga, protejand plamanii si contribuind la buna functionare a sistemului respirator.

Pentru a prepara in casa savuroasa bautura Minola, avem nevoie de urmatoarele ingrediente: 30 g miere, 150 ml suc de morcovi, o lingurita suc de lamaie si o jumatate de lingurita de scortisoara.

Elit - Gustul Desăvârșit

Preparare: Sucul de morcovi se obtine dintr-un kg de morcovi suculenti, de calitate, care se storc cu ajutorul unui storcator de legume. in continuare, se amesteca sucul de morcovi cu celelalte ingrediente, pana cand acestea se omogenizeaza. Se consuma una-doua portii pe zi.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Când începe Postul Paștelui 2023. Postul Mare pentru Paștele ortodox și catolic este cel mai lung și mai aspru post de peste an

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Când începe Postul Paștelui 2023. Postul Mare pentru Paștele ortodox și Paștele catolic este cel mai lung și mai aspru post de peste an

Paștele este una dintre sărbătorile mari de peste an, dar spre deosebire de Crăciun, acesta nu se sărbătorește în fiecare an la aceeași dată. În 2023, atât Paștele ortodox, cât și cel catolic for fi sărbătorite în luna aprilie.

În 2023, Paștele ortodox va pica duminică 16 aprilie, iar Paștele catolic va fi sărbătorit în data de 9 aprilie.

Așa cum este tradiția, duminica Floriilor este sărbătorită cu o săptămână înainte de Paște. Astfel,  Floriile ortodoxe 2023 pică pe 9 aprilie, iar cele catolice pe 2 aprilie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști

Românii au liber în prima și în a doua zi de Paște, iar începând din anul 2018, și Vinerea Mare este zi liberă. Astfel, în 2023 salariații vor sta acasă pe:

  • 14 aprilie 2023 – Vinerea Mare – zi liberă sărbătorită vineri;
  • 16 aprilie 2023 – Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită duminică;
  • 17 aprilie 2023– a doua zi de Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită luni.

Când începe Postul Paștelui ortodox 2023:

Postul Paștelui va începe luni, 27 februarie 2023, și are o durată de 40 de zile, până la sărbătoarea Învierii Domnului, care va avea loc pe 16 aprilie 2022.

Postul Paștelui 2023 este cel mai lung post de peste an, dar și cel mai greu de ținut, dat fiind că sunt cele mai puține dezlegări la pește:

  • 25 martie- la sărbătoarea Bunei Vestiri
  • 9 aprilie- la sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, Floriile

Citește și: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște

Lăsatul secului de carne pentru Postul Mare al Paștelui din 2023 va avea loc duminică, 26 februarie. Cu o săptămână înainte de începerea Postului Paștelui, credincioșii au voie să consume brânză, ouă și lapte. Aceasta se mai numește și Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Albă.

Când începe Postul Paștelui catolic 2023:

Paștele catolic 2023 va pica în data de 9 aprilie. Postul Paștelui catolic va începe pe data de 22 februarie și se va termina în data de 8 aprilie.

Ce este interzis să faci în Postul Paștelui 2023?

  • În Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și cumetrii.
  • În Postul Paștelui, biserica spune că nu se cântă și nu se dansează.
  • În Postul Mare nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză și nici alte derivate din acestea.
  • În Postul Paștelui nu se bea alcool și nu se fumează.
  • Nu se mănâncă pește în Postul Paștelui, dacă nu este zi cu dezlegare.
  • În Săptămâna Patimilor se ține un post mai aspru, urmând ca în Vinerea Mare să nu se mănânce deloc.
  • În Postul Paștelui, creștinii trebuie să se roage mai mult.
  • În Postul Paștelui este interzisă împreunarea dintre femeie și bărbat.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor

Ziarul Unirea

Publicat

în

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor

Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: Muntenia, Transilvania şi Moldova.

După victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia. Intrarea triumfătoare a avut loc în data de 1 noiembriemihai-viteazul-erou-national-sau-aventurier 1599, primind cheile oraşului chiar din partea episcopului Demetrius Napragy. Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca un guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. Avea încuviinţarea împăratului Rudolf II care dorea să păstreze Transilvania răzvrătită sub control politic.

Mihai Vodă era conştient de faptul că lupta împotriva duşmanilor creştinătăţii era de neconceput fără ajutoare băneşti de la Rudolf al II-lea, Clement al VIII-lea şi alţi principi creştini. În urma discuţiei cu Mihai Vodă, în iunie 1600, Bartolomeo Pezzen nota: „El doreşte doar să nu fie lăsat fără bani, căci de îndată nu îşi va cruţa sângele pentru a lupta împotriva duşmanului ci se va strădui spre binele creştinătăţii”

Elit - Gustul Desăvârșit

în 2 februarie 1600, într-o scrisoare adresată Sfântului Părinte, Mihai Vodă îi făcea cunoscut că a depus „osebită râvnă pentru ajutorarea creştinătăţii împotriva turcilor” şi doreşte un sprijin pecuniar pentru triumful cauzei creştine. Papa Clement al VIII-lea îi răspunde, la sfârşitul lunii aprilie 1600, lăudându-i „acea nobleţe sufletească” pe care o arată, „dar scrisoarea ta ne-ar fi fost desigur cu mult mai plăcută dacă ne-ar fi rostit despre tine acel lucru pe care din voinţă proteguitoare pentru tine, îl aşteptăm cu nerăbdare încă de multă vreme şi, fără îndoială, dorim să fi ascultat sfatul nostru cel bun, ca lepădând orice schism şi orice greşeli, să primeşti cu toată inima unirea cu biserica catolică şi apostolică”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea