21-23 august: Festivalul Dilema Veche la Alba Iulia – Trei zile bine chibzuite, cu dezbateri, expoziții, literatură, film, muzică și dans pentru dilematicii de pretutindeni

*Cantautorul italian Angelo Branduardi invitatul special al evenimentului

Dilematici de pretutindeni, Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 și 23 august 2015, cu o nouă ordine de zi care răsucește mințile: Pleșu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz și alte finețuri muzicale, politică europeană și idei, scriitori și filme documentare și, mai ales, bună dispoziție și umor dublu rafinat. Aceasta e situațiunea.

”Vă invităm, fără ceremonial, dar curtenitor, la singurul festival internațional organizat de o revistă în România. Trei zile bine chibzuite și legate într-un mozaic intelectual condensat exact atât cât trebuie: dezbateri și expoziții, literatură și film documentar, muzică și dans, cărți pentru cei mari și jocuri deștepte pentru cei mici”, transmit organizatorii.

ELIT

Invitat special, pentru prima dată în România, dar renumit în toată Europa: cantautorul italian Angelo Branduardi.

festival dilema veche

”Am început în 2011, când am descoperit Cetatea Alba Carolina frumos renovată, iar Primăria și Consiliul Județean aveau dileme: cum să-i redea Cetății și spiritul, nu doar zidurile. Ne-am potrivit. Am ajuns la ediția a patra, iar Festivalul Dilema veche a fost selectat, în acest an, printre cele mai bune din Europa, purtând sigla Europe for Festivals, Festivals for Europe”, spune Mircea Vasilescu, redactor-șef Dilema veche.

ADEZIUNE PLUS ALBA

Între 21 și 23 august, va fi restaurat între zidurile vechii cetăți din Alba Iulia, spiritul pe care revista ”Dilema veche” îl cultivă săptămânal de peste două decenii: dialogul, diversitatea opiniilor și gustul fin pentru cultură.

Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu și Horia Roman Patapievici deschid Festivalul cu o discuție inedită, care articulează hotărât tema principală: ”NOI suntem ceilalți”. E încă o ocazie de a explica și de a înțelege cât de diferiți suntem, care este raportul dintre noi și ceilalți și cum putem, prin cultură, să înțelegem mai bine lumea de astăzi, în care unitatea în diversitate pare cel mai prețios ideal.

Mircea Vintilă și Brambura au pregătit deja cele mai frumoase ”Poveșci din Bucureșci spuse Doamnei Alba Carolina”, iar Nicu Alifantis jidveiește alături de Ansamblul Jidvei, într-un concert inedit conceput de Aurel Mitran. Emy Drăgoi, unul dintre cei mai apreciați muzicieni români din Franța, supranumit regele jazzului la acordeon, rămâne pentru trei zile în cetate și în fiecare zi aduce o nouă reprezentație: tango-uri cu tatăl și cu fiul său, jazz sau Bal Musette. Completează programul muzical Alexandra Bobeico (vioară), Christian Naș (violă) și Răzvan Popovici (violă), cu un recital în Catedrală, iar Irina Popa & The Sinners, Basorelief și Puiu Pascu Trio aduc ritmul de jazz în Palatul Principilor.

Concertul de închidere îi aparține lui Angelo Branduardi, unul dintre marii cantautori italieni de astăzi, a cărui muzică este o combinație ideală între cântecele vechi, tonalitățile renascentiste, baroce și world music — sonorități care intră perfect în rezonantă cu spațiul Cetății Alba Carolina. De zeci de ani, Angelo Branduardi & Group cântă cu succes în toată Europa. În România se află pentru prima dată, special pentru Festivalul Dilema veche.

Și pentru ediția din acest an, organizatorii au ales o mulțime de povești care se întrec să cucerească atenția invitaților. Adriana Bittel, Cristian Teodorescu, Daniel Vighi și Cătălin Mihuleac sunt responsabili cu lecturile la cafenea, iar Radu Vancu, Adela Greceanu, Ioan Es. Pop și Miruna Vlada recită și vorbesc depre poezie pe pajiște, în aceeași cea mai frumoasă cetate din România.

Fundația intelectuală a festivalului e temeinică tocmai datorită dezbaterilor de rezistență cu teme precum identitatea europeană și dialogul cultural, dar și unui inedit stand-up european de jurnalism. Participă Angela Filote, șefa Reprezentantei Comisiei Europene în România, Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii, actorul Constantin Chiriac, președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, alături de mai mulți intelectuali și jurnaliști români și europeni. Festivalul din acest an păstrează, bineînțeles, și atelierele creative din zona dedicată copiilor dilematici.

”Lucrul cel mai bun pe care a reușit să-l creeze Festivalul Dilema veche este atmosfera unică de pe străzile Cetății: invitații la festival, oamenii din Alba Iulia și publicul venit din tară alcătuiesc, pentru trei zile, o comunitate ad hoc, construită în jurul valorilor culturale și al spiritului dilematic. E o atmosferă care nu trebuie ratată”, e de părere Mircea Vasilescu.

La finalul lunii august, la Alba Iulia, dilema care vă ține mintea trează și inteligența ascuțită e aceeași ”Dilemă veche”. Trebuie doar să porniți cu prezumția de bună dispoziție și, timp de trei zile, vă puteți relaxa inteligent, alături de scriitori, artiști și muzicieni invitați în unică și ospitaliera cetate Alba Carolina, o adevărată comoară de istorie, arhitectură și spiritualitate.

Festivalul Dilema veche în Cetatea Alba Iulia a ajuns la cea de-a patra ediție. Anul acesta a fost ales, din peste 760 de candidați, printre cele mai bune evenimente din Europa de către Europe for Festivals, Festivals for Europe, platforma internațională care conectează festivalurile ce pun accentul pe artele, comunitățile lor și valorile europene.

Printre invitații care au apărut în fața dilematicilor la edițiile trecute se numără Mircea Cărtărescu, Vintilă Mihăilescu, Mircea Dinescu, Dan C. Mihăilescu, Radu Paraschivescu, Cătălin Ștefănescu, Ioana Pârvulescu, Alexandru Tomescu, Cristi Puiu, Alexandru Andrieș, Mircea Baniciu.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

OFICIAL: Starea de alertă, PRELUNGITĂ cu încă 30 de zile: Măsurile și restricțiile care vor trebui respectate

Prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă, începând de miercuri, 13 ianuarie a fost aprobată de către Guvernul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

VIDEO| PERCHEZIȚII în Alba și alte județe din țară într-un dosar cu acuzaţii de fals de monedă: Cum opera gruparea infracţională

Ofițerii BCCO Piteşti au efectuat marţi, 12 ianuarie, mai multe percheziţii domiciliare, în judeţele Alba, Sibiu, Arad şi Bacău, într-un… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL| 3.697 cazuri noi de coronavirus în România. Bilanțul total ajunge la 676.968 de îmbolnăviri

Marți, 12 ianuarie 2021, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România. Până… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Alba Iulia REVINE la SCENARIUL ROȘU. Incidența de infectare a ajuns la 3 cazuri/1000 de locuitori

Deși carantinarea Municipiului Alba Iulia a „dat roade” în ceea ce privește scăderea numărului de persoane infectate, orașul nostru a… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Orașul Abrud SCAPĂ de restricții. Incidența de infectare a scăzut sub 1,5/1000 de locuitori

Datorită scăderii incidenței cazurilor de coronavirus sub 1.5 la mie, orașul Abrud scapă de restricțiile impuse prevenirii răspândirii noului coronavirus,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Cum vor funcționa clasele terminale în școlile din scenariul ROȘU. Percizări de la Ministerul Educației

Prevederile referitoare la posibilitatea prezenței fizice în toate clasele, în toate școlile, indiferent de scenariu, cu excepția carantinei și funcționarea… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Comuna Stremț în scenariul ROȘU, Ocna Mureș, Cetatea de Baltă și Sântimbru în scenariul GALBEN. Măsuri pentru următoarele 14 zile stabilite de CJSU Alba

În urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a dispus menținerea în scenariul roșu a localității Stremț și în… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

3 Comentarii

iamtherealpitzy 27 iulie 2015 at 12:42

Cetatea Albă Carolina, hai că am inţeles. Dar Albă Iulia? Cultură, cică…

macacpepatapievici 27 iulie 2015 at 21:00

Cine dracu’ ii cheama in cealalta capitala a Romaniei pe un kkt care poate sa scrie asa ceva despre romani?

„volumul “Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996: – “Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării.” (pag.63) – “Un popor cu substanţă tîrîtă. Oriunde te uiţi, vezi feţe patibulare, ochi mohorîţi, maxilare încrîncenate, feţe urîte, guri vulgare, trăsături rudimentare.” (pag.34) – “Românii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roşu.” (pag. 64) – “Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau… să o folosim numai pentru înjurături…” (pag.64) – “In toată istoria, mereu peste noi a urinat cine a vrut. Cînd i-au lăsat romanii pe daci în forma hibridă strămoşească, ne-au luat în urină slavii: se cheamă că ne-am plămădit din această clisă, daco-romano-slavă, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecăm, aşa temeinic au făcut-o. Demnitatea noastră consta în a ridica mereu gura zvîntată iar ei reîncepeau: ne zvîntam gura la Călugăreni, ne-o umpleau iar la Războieni, şi aşa mai departe, la nesfîrşit. Apoi ne-au luat la urină ruşii, care timp de un secol şi-au încrucişat jetul cu turcii, pe care, în cele din urmă, avînd o băşică a udului mai mare (de, beţiile…) i-au dovedit.” (pag.63) – “Puturoşenia abisală a stătutului suflet românesc… spirocheta românească îşi urmează cursul pînă la erupţia terţiară, subreptice, tropăind vesel într-un trup inconşient, pînă ce mintea va fi în sfîrşit scobită: inima devine piftie iar creierul un amestec apos.” (pag49) “Cu o educaţie pur românească nu poţi face NIMIC.” (pag.56)”

Cine este kktul pATAPULEVICI:

„Despre Horia-Roman Patapievici s-a afirmat, mai mult sau mai puţin ex­plicit, că ar avea niscaiva legături cu afacerile secrete ale unor servicii străine, ca activ şi totodată nociv agent de influenţă. Avem, din păcate, şi o tradiţie a trădării, prin care unii s-au definit dintotdeauna. Este şi cazul familiei Dionis şi Odarca Patapievici, un cuplu informativ creat de N.K.V.D. la începutul anilor ’40 în Cernăuţi şi infiltrat apoi în secţia Gestapo-ului din Viena, de unde, în 1947-1948, s-a petrecut marşrutizarea în România.”

marius 29 iulie 2015 at 7:16

Nu-ţeleg de ce, dacă dilema este veche, cum n-au reuşit cei trei mari intelectuali s-o rezolve? O fi dilema relaţiei lor cu puterea?
O Fi! Căci relaţia cu creaţia cred c-au rezolvat-o. Ce n-au rezolvat încă este relaţia cu nemurirea.

Comentariile sunt oprite