20-22 iunie 2025 | Festivalul Cetăților Dacice, la Cugir: Care sunt atracțiile întâlnirii cu istoria. PROGRAMUL
20-22 iunie 2025 | Festivalul Cetăților Dacice, la Cugir: Care sunt atracțiile întâlnirii cu istoria. Programul
Ajunsă la ediția a XVII-a, sărbătoarea care transformă an de an locațiile de desfǎşurare într-o poartă vie spre Antichitate, Festivalul Cetăților Dacice, reușește, și în acest sezon, să propună publicului mai mult decât un simplu festival de reenactment: o veritabilă frescă vie, o călătorie culturală și spirituală în lumea fascinantă a dacilor și romanilor, cu tot ce avea mai autentic această civilizație a marginilor de imperiu.
Organizat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria Orașului Cugir, festivalul este o manifestare complexă, structurată pe conferințe, expoziții, demonstrații de luptă, meșteșuguri, gastronomie, dans, muzică tradițională și competiții antice, adresate tuturor vârstelor și nivelurilor de curiozitate culturală.
Citește și: 20-22 iunie 2025 | Cugirul va găzdui o nouă ediție a Festivalului Cetăților Dacice: Asediul Cetății Singidava va fi reînscenat, iar fumul rugului dacic se va înălța, ca-n vechime

Debutul ediției este rezervat, cum se cuvine, dialogului științific. Aurel Rustoiu și Claudiu Purdea oferă, prin conferințele lor, perspective vii asupra patrimoniului dacic din Munții Șureanu și asupra pericolelor contemporane ce amenință vestigiile antice. Expoziția dedicată momântului prințului dac de la Cugir vine să întărească rolul acestui festival ca formator de conștiință patrimonială, aducând în fața publicului descoperiri care transced simpla valoare istorică.
Seara, pe aleea pietonală, preambulul bătăliei dintre daci și romani animă orașul, deschizând seria spectacolelor de reenactment cu participarea Cimpoierilor din Transilvania și a trupelor istorice, în acorduri de cimpoi, scuturi încleștate și replici de săbii, totul în ton cu atmosfera ancestrală.
De departe cea mai densă zi a festivalului, sâmbăta debutează cu concursuri dedicate copiilor, continuând apoi cu ceremonia de deschidere a taberei militare și meșteșugărești. Această parte rămâne, an de an, inima autentică a festivalului, unde publicul poate experimenta interactiv ateliere de fierărie, pielărie, ceramică, metaloplastie, monetărie, țesătorie și chiar gastronomie antică, într-o formulă educativă și participativă de excepție.
Prezentările trupelor de reenactment (Garda Apulum, Terra Dacica Aeterna, Historia Renascita, Ludus Dacicus, etc.) fac deliciul vizitatorilor, iar demonstrațiile de luptă, dansurile antice ale Nimfelor Dace și momentele de teatru istoric creează un cadru ceremonial în care istoria devine spectacol, iar spectacolul, lecție vie.
Seara culminează cu Bătălia pentru Dacia, momentul cel mai așteptat de public, în care toate trupele de reconstituire se întâlnesc într-un spectacol de luptă impresionant, urmat de Rugul lui Zamolxis — ritualul care dă sens metafizic întregului eveniment, evocând sacrificiul simbolic al preotului trimis către zei.
În noaptea care încheie ziua de sâmbătă, Draco Festival aduce sunetul arhaic al Cimpoierilor din Transilvania într-un concert special, iar DJ John Way închide programul cu o infuzie de vibe contemporan peste rădăcini arhaice, confirmând elasticitatea culturală a festivalului.
Dacă ziua de duminică începe cu DEcathlonul Dacic, o competiție spectaculoasă, unde publicul este invitat să admire probe inspirate din ritualurile și pregătirile de luptă ale strămoșilor, finalul ediției este încredințat folclorului.
Spectacolul folcloric reunește ansambluri consacrate precum „Câmpul Pâinii”, „Doina Aiudului”, „Doina Șibotului”, alături de voci îndrăgite ca Mariana Anghel, Mirela Mănescu, Cosmina Mateș, Ana Berindei, Alin Joldeș și grupul instrumental „Dor”, oferind un tablou muzical care leagă moștenirea precreștină de zestrea folclorică modernă.
Festivalul Cetăților Dacice 2025 este un fenomen cultural complex, care îmbină cercetarea arheologică, pedagogia culturală, performanța artistică și emoția colectivă, în cel mai autentic spațiu posibil: în cetățile reale și imaginare ale dacilor.
Este un festival care educă fără să predea, fascinează fără să artificializeze și oferă, în fiecare an, o lecție de identitate, asumare culturală și bucurie a apartenenței, se arată într-un comunicat de presă.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
VIDEO | Cadrele medicale și managerul Spitalului Municipal Sebeș, după modernizarea maternității: „Dorim să oferim un act medical de calitate, în condiții optime și siguranță”
Cadrele medicale și managerul Spitalului Municipal Sebeș, după modernizarea maternității: „Dorim să oferim un act medical de calitate, în condiții optime și siguranță” Echipa de medici ginecologi și managerul Spitalului Municipal Sebeș au vorbit despre importanța modernizării și reabilitării corpului medical, după ce imobilul a avut parte de o investiție de aproape 10 milioane de […]
Maternitatea Sebeș, investiție de peste 9 milioane lei printr-un proiect al Primăriei. Dorin Nistor, primar: „Niciun efort nu a fost prea mare pentru ca Maternitatea din Sebeș să devină un loc frumos pentru a aduce copii pe lume!”
Maternitatea Sebeș, investiție de peste 9 milioane lei printr-un proiect al Primăriei. Dorin Nistor, primar: „Niciun efort nu a fost prea mare pentru ca Maternitatea din Sebeș să devină un loc frumos pentru a aduce copii pe lume!” Au fost zile prolifice pentru munca de mulți ani a echipei din Primăria Municipiului Sebeș: creșe și […]
25 octombrie 2025 | Ziua Armatei, marcată, ca în fiecare an, la Sebeș: Depuneri de coroane la Cimitirul Eroilor și monumentele eroilor
Ziua Armatei, marcată, ca în fiecare an, la Sebeș: Depuneri de coroane la Cimitirul Eroilor și monumentele eroilor Ca în fiecare an, Municipiul Sebeș se pregătește să omagieze, într-un cadru solemn, eroii care și-au dat viața pe diferitele câmpuri de bătălie pentru apărarea țării, precum și reprezentanții uneia dintre cele mai importante instituții ale statului: […]