Rămâi conectat

Actualitate

17 decembrie 1989: Ziua Masacrului de la Timișoara. Peste 60 de români și-au pierdut viața după ce Nicolae Ceaușescu a dat oridin să se tragă asupra protestatarilor

Publicat

în

17 decembrie 1989: Ziua Masacrului de la Timișoara. Peste 60 de români și-au pierdut viața după ce Nicolae Ceaușescu a dat oridin să se tragă asupra protestatarilor

În data de 17 decembrie, în urmă cu 31 de ani, revolta românilor care a început la Timișoara a cuprins întreaga țară, a fost atât de puternică încât a spulberat dictatura comunistă. Dar, în final, hotărârea românilor de a avea pluralism politic, libertate de exprimare, libertatea de a călători li de a-și conduce propriile afaceri, a câștigat.

17 decembrie 1989 a fost o zi cumplită la Timișoara. Manifestații au cerut socoteală autorităților pentru arestările din ajun. Nu au primit răspuns așa că au năvălit în sediul PCR din oraș. La București, Nicolae și Elena Ceaușescu dau ordin să se tragă asupra protestatarilor. 66 de oameni au murit.

După eşecul din 16 decembrie, autorităţile represive încep ziua de duminică în forţă. În jurul orei 10.30, trei coloane de militari şi tehnică militară traversează Timişoara. Lumea, îngrijorată deja de violenţa şi arestările din ziua precedentă, se adună în faţa Comitetului Judeţean de partid. De aici se comunica direct inclusiv cu Nicolae Ceauşescu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prof. univ. Marcel Tolcea, Jurnalism, Timișoara: Mulțimea când mergea spre CJ, când se retragea. La CJ era centrul nervos. M-am trezit lângă Radu Bălan. Era roșu la față. Pe gard stătea un tanar care îl admonesta și îl întreb: până când o să ne mai umiliți, până când nu ne mai dați apă caldă, căldură, până când o să lucrăm duminicile? Era liderul PCR local. Secretarul pe județ. Bălan nu-l privea. Aici urmează gestul cel mai important. Tânărul respectiv întinde degetul spre Radu Bălan și îi spune: uită-te la mine când vorbesc cu tine.

Demonstranţii iau cu asalt clădirea Comitetului Judeţean de partid. Forţele de ordine ripostează. Deocamdată cu gaze lacrimogene, dar reuşesc să respingă protestatarii. Încă de dimineaţă, Armata şi Internele îşi împărţiseră zonele importante din oraş. Potrivit mai multor documente, Armata răspundea de 20 de puncte, între care mai multe întreprinderi, gara, podurile de peste Bega şi Piaţa Maria; iar Securitatea, Miliţia şi grănicerii, de 8 puncte între care Piaţa Operei, Piaţa Libertăţii, Spitalul Judeţean, Calea Aradului.

În jurul prânzului, mii de manifestanţi se aflau în Piaţa Operei, pe Calea Girocului, la Comitetul Judeţean de Partid şi în alte puncte.

Mihaela Ferkel, inginer horticultor, Timișoara: Am ajuns în centru, era foarte foarte multă lume, pe scările Catedralei în faţa Operei, ne-am întâlnit cu colegi de-ai noştri, iar soţul meu s-a întâlnit cu primarul din Denta. Ce părere ai tu? M-am uitat în stânga, în dreapta, din librăria Eminescu, erau cărţi rupte, am văzut frumuseţile acelea de stâlpi vechi, cu becurile frumoase. De ce le-au spart? Aici, Mihaela, nu sunt manifestanţi, aici sunt elemente care să creeeze dezordine ca să aibă motiv să tragă în manifestanţi. Ne-am dus înspre Operă. Eh, în momentul acela, veneau soldaţi. Tot în acea perioadă, erau şi scutieri, chiar spunea şi soţul: Măi, băieţi, sunteţi împotriva poporului? Se striga simplu: Libertate! Jos Ceauşescu! Fraţilor, nu trageţi, că sunt fraţii voştri, sunt copiii voştri!

În cursul după-amiezii, situaţia s-a agravat. Potrivit procurorilor care invocă crime împotriva umanităţi la 30 de ani de la Revoluţie, la 13.30, ministrul Apărării, Vasile Milea a transmis ordinul ca armata să intre în stare de luptă şi instituie starea de necesitate în județul Timiş, o decizie care nu putea veni legal decât de la Nicolae Ceauşescu. Efectele apar imediat.

Prof. univ. Marcel Tolcea, Jurnalism, Timișoara: Ne-am dus din nou spre CJ. Apăruseră bucați rupte din caldarâm. Am început să aruncăm înspre CJ. Ei tot ne respingeau. În jurul orei 11, în fața Continentalului, venise o tanchetă. Era un tanc care zuruia. Soldații înconjuraseră locul și ne-au prins ca un clește.

Din încercuirea din jurul Pieţei Operei a reuşit să scape cu greu familia Ferkel. Cu mari ocoluri, au ajuns aproape de blocul în care locuiau, pe Calea Girocului, unde manifestanţii blocaseră cinci tancuri şi blocaseră şoseaua cu troleibuze.

Mihaela Ferkel, inginer horticultor, Timișoara: În Calea Girocului era foarte multă lume, foarte multă, multă lume, foarte mulţi demonstranţi, TABURI, tancuri, nu mai erau soldaţi, probabil demonstranţii le opriseră. Se adunaseră foarte mulţi. Şi de aici a început şi calvarul vieţii mele, uciderea soţului meu.

În data de 17 decembrie, pe când demonstranţii intraseră în sediul Comitetului Judeţean a PCR şi distruseseră inscripţia comunistă de pe faţadă, iar aici pe treptele Catedralei a început de asemenea manifestaţia, la Bucureşti, s-a adunat primul cerc al puterii, Comitetul Executiv al PCR, în frunte cu Nicolae şi Elena Ceauşescu. „Să fi tras în ei, să fi căzut”, a strigat Elena Ceauşescu. „Şi pe urmă luaţi şi băgaţi în beci. Nu vi s-a spus aşa? Unul să nu iasă”. „Deci măsuri imediate! Să lichidăm repede ce este. Să fie în stare de luptă şi unităţile de la Interne şi unităţile de la Apărare. Şi oriunde se încearcă vreo acţiune, să fie lichidată radical!” Cei care au intrat în sediul PCR nu trebuiau să mai iasă de acolo! a completat Nicolae Ceauşescu. Miniştrii Milea şi Postelnicu, precum şi şeful Securităţii, Iulian Vlad îşi fac mea culpa şi promit să remedieze situaţia. În mai puţin de două ore, Calea Girocului a devenit scena unui măcel. Iar treptele Catedralei ctitorite de Regele Mihai se vor umple de sânge.

Din depoziţiile adunate de-a lungul anilor reiese că şeful Marelui Stat Major al Armatei, Ştefan Guşă, care se afla la Timişoara, a dat ordin să fie recuperate tancurile cu orice preţ pentru că erau armate cu obuze de război care ar fi explodat. Nu există vreo expertiză publică în acest sens. Cert este că pe Calea Girocului s-au înregistrat în după-amiaza de 17 decembrie 11 morţi şi 26 de răniţi, între care 6 femei.

Mihaela Ferkel, inginer horticultor, Timișoara: Suntem pe Calea Girocului. A fost împuşcat un băiat, după care a fost soţul meu. De pe TAB nu erau soldaţi obişnuiţi, erau oameni mult mai în vârstă. Ca acest Paul Vasile. Soţul meu a fost împuşcat în abdomen, a căzut jos, m-a tras după el. Noroc că m-am aplecat că mi-a trecut glonţul pe de-asupra capului că eram să fiu şi eu ucisă. Şi oamenii l-au luat pe soţul meu şi, lângă crucea lui Jugănaru, la parter, era o familie cu un bebe şi l-am dus acolo. Am chemat Salvarea, am chemat, nimeni nu a vrut să vină să mi-l ia pentru că era zona în construcţie. Şi a început să plouă cu tunete ceea ce nu s-a mai pomenit în acea perioadă de decembrie.

Prof. univ. Marcel Tolcea, Jurnalism, Timișoara: Soția mea, atunci nu eram căsătoriți, a venit din Calea Lipovei, și când a urcat în apartament, avea sânge pe pantofi. Când a văzut ce e în oraș, plângea, era speriată.

Spitalul de Urgenţă era în alertă din jurul prânzului, cu cele două secţii de mare chirurgie şi cea de neurochirurgie. La chirurgie, triajul împuşcaţilor a făcut faţă numai în primele două ceasuri. Şefii secţiilor făceau selecţia victimelor, restul chirurgilor au operat fără încetare până a doua zi de dimineaţa. Directorul spitalului a cerut suplimente de sânge şi plasmă din oraşele apropiate.

Marius Teodorescu, chirurg Timișoara: Unii au venit împuşcaţi de la început, unii aveau plăgi mai uşoare la nivelul membrelor, alţii cu plăgi mai grave, la nivelul abdomenului şi toracelor. Aş putea spune că locul leziunii a hotărât dacă pacientul va rămâne în viaţă sau nu. Pentru că cei împuşcaţi în inimă, în cap, nu au mai ajuns decât decedaţi.

Victimele erau adunate practic din toate părţile oraşului. Când a văzut trupurile oamenilor răniţi căraţi în maşini particulare spre spital, lăsând pe asfalt dâre de sânge, Marcel Tolcea a început alături de ceilalţi să confecţioneze cocktailuri Molotov. Opreau maşinile pe stradă şi le cereau benzină.

Prof. univ. Marcel Tolcea, Jurnalism, Timișoara: Opreau mașinile, băteau pe capotă și cereau un litru. Rația era de 10 litri pe lună. M-am dus la ei și le-am spus să-i întrebăm, pentru că la rația de 10 l, nimeni nu e bucuros să ne dea. Cineva ne-a întrebat ce facem cu benzina. Faceam cockteiluri Molotov, ca să ne îndreptăm spre Giroc, pentru că de acolo se auzea mulțimea țipând. Acolo a fost cel mai îngrozitor.

Marius Teodorescu, chirurg, Timișoara: Noi nu am fost obişnuiţi cu plăgi împuşcate, foarte rar accidente de vânătoare. Dar asta cu leziuni, noi nu am mai avut. Asta a fost practic o situaţie de război! Numai statele în care e război, statele pot avea o experienţă mare. Ce m-a impresionat cel mai mult? A fost mormanul de decedaţi care au ajuns la sala de operaţie şi erau clădiţi acolo, lângă blocurile operatorii care s-au grăbit să îi ducă sus şi au murit. Se făcuse un morman. Ăla m-a impresionat . Asta din cauza unui triaj inadecvat, ei nu ar fi trebuit să ajungă la sala de operaţie. Au alt loc.

Acel alt loc era morga spitalului. Aici avea să ajungă pentru puţin timp şi Alexandru Ştefan Ferkel. În noaptea de 17 spre 18, soţia, Mihaela, îşi adusese la spital soţul grav rănit, dar viu. A doua zi, ea şi multe alte rude ale celor împuşcaţi au fost daţi afară din spital sub ameninţarea armei.

Mihaela Ferkel, inginer horticultor, Timișoara: M-am întâlnit cu o cunoştinţă şi erau şi finii. Mă întreabă: Mihaela, ce faci aici? Am venit să o ridic pe Lepa de la morga spitalului. Am mai stat ce am mai stat. Până a venit Miliţia împreună cu Iosif Veverca şi cu încă un gradat, a înconjurat Spitalul Judeţean şi ne-a ameninţat că îşi va descărca arma dacă nu părăsim spitalul.

Mihaela Ferkel avea să afle mai târziu că 43 de corpuri celor morţi din cauza represiunii de 17 decembrie au fost furate de la morga spitalului de cadre militare, au fost transportate la Bucureşti şi incinerate. Printre acestea, şi soţul ei. Cenuşa adunată în patru pubele de gunoi a fost aruncată în Dâmboviţa printr-o gură de canal. Operaţiunea, ordonată de Elena Ceauşescu însăşi, s-a numit „Trandafirul”.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

BANI pentru 14 clădiri sau obiective istorice din Roșia Montană: Lista acestora, după includerea în UNESCO

Publicat

în

BANI pentru 14 clădiri sau obiective istorice din Roșia Montană: Lista acestora, după includerea în UNESCO

Anul 2022 va fi unul benefic pentru patrimonial construit, aflat în pericol, din Roşia Montană. Un număr de 14 clădiri sau obiective istorice primesc în acest an finanţare din partea Ministerului Culturii, prin Timbrul Monumentelor Istorice 2022.

Finanţarea vine după decizia istorică din 2021, prin care Roşia Montană a fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Două clădiri primesc finanţare pentru intervenţii de urgenţă (Bisericile Greco-Catolică şi Romano-Catolică), iar alte două obiective aparţinând cultelor şi administraţiei locale (casa cantorului Bisericii Unitariene şi fostul cinematograf) primesc finanţare pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice.

Elit - Gustul Desăvârșit

Zece obiective (case tradiţionale, căminul cultural, biserici, monumentul funerar / comemorativ al lui Simion Balint şi un obiectiv arheologic – galeria romană din Orlea) au obţinut finanţare pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, prin Apelul tematic Roşia Montană – patrimoniu UNESCO în pericol.

Au putut participa la această competiţie proiecte dedicate monumentelor istorice din Roşia Montană sau clădiri parte din siturile istorice clasate, aflate în proprietate privată sau publică, care au îndeplinit criteriile de eligibilitate stabilite prin ghidul aplicantului şi lege: valoarea clădirii, starea de conservare, importanţa pentru contextul comunitar, regional şi naţional dar şi în cadrul sitului UNESCO, co-finanţare, plan de măsuri de intervenţie, avizul/acordul Direcţiei Judeţene de Patrimoniu etc.

Galeria minieră Orlea din cadrul Muzeului Mineritului, Minvest SA Deva – Filiala Roşia Montană, primeşte pentru prima dată după mulţi ani finanţare pentru reparaţii la portal (finisaje), reparaţii ale planurilor înclinate de acces şi a galeriei orizontale (curăţare şi completare trepte şi rigole laterale, eliberare pământ (steril) şi reparaţii ale suprafeţelor de călcare), reparaţii şi reconfigurări ale sistemului de iluminat, a balustrăzilor şi refacere sprijinire din lemn demonstrativă. Biserica Romano-Catolică va beneficia de înlocuirea părţilor degradate ale şarpantei, revizuirea şi reaşezarea învelitorii, introducerea şorţurilor şi revizuirea sistemului de colectare şi dirijare a apelor pluviale.

Un alt proiect se referă la lucrări de întreţinere la mormântul lui Simion Balint, unul dintre revoluţionarii români care a luptat alături de Avram Iancu, în calitate de prefect al Legiunii Arieşului. Primăria Roşia Montană va primi bani pentru lucrări de reparaţii la clădirea vechiului cămin cultural, precum şi pentru eleborarea documentaţiei tehnico-economice pentru clădirea nr. 185, fostul cinematograf al localităţii.

Celalalte proiecte se referă la reparaţii la fosta şcoală confesională romano-catolică (Casa Albă), reparaţii la Biserica Unitariană, documentaţie tehnico-economică pentru Casa Cantorului Unitarian, intervenţii de urgenţă la Biserica Greco-Catolică, respective lucrări de reparaţii la casele cu nr. 331, 344, 324, 475 şi 451. Valoarea totală a proiectelor este de 926.000 de lei, termenul de finalizare fiind decembrie 2022.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Căpșunarii români refuză să mai lucreze în Italia: În ce țări aleg să meargă

Publicat

în

Căpșunarii români refuză să mai lucreze în Italia: În ce țări aleg să meargă

Românii care au mers ani la rând la cules de căpșuni, în Italia, își schimbă obiceiurile. Spun că fermierii din alte țări le dau bani mai mulți și le asigură condiții mai bune de muncă.

Există, însă, și categoria celor care s-au săturat de munca grea, pe ploaie, sau pe arșiță, și își încearcă norocul, în alte domenii.

Bogdan Ionică are sere în Sicilia, cu legume și fructe, dar și plantații de măslini. Este primul an în care nu găsește oameni care să-l ajute să strângă recolta. Cei care au mai lucrat pentru el îl refuză și îi spun că aleg alte țări în care sunt plătiți mai bine sau pur și simplu rămân acasă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Bogdan Ionică, fermier în Italia: „Mai avem de plantat încă un pic din seră, dar mă opresc că nu am forță de muncă și nu reușesc să fac singur. Vor bani mulți, preferă să rămână acasă decât să primească banii care erau înainte. Am nevoie de măcar patru oameni. Multe culturi mi-au rămas în picioare. Nu am putut să le culeg”.

Salarii mai atrăgătoare în Danemarca

În Italia, un culegător este plătit cu 50 de euro pe zi, în timp ce în Spania câștigă 80 – aproape dublu. În tot acest timp, în Danemarca, un zilier ia și 130 de euro.

Toma și soția lui au renunțat să mai trudească în agricultură din cauza condițiilor grele si s-au angajat în domeniul hotelier.

Toma: „Mergi la muncă și dacă o zi mai proastă și nu faci kgilogramele care trebuie, nici bani, nu iei în ziua respectivă. Dacă avea comenzi patronul, trebuia să mergi la muncă să culegi. Așa ,la jobul ăsta, suntem plătiți la oră. Acum sunt atâtea locuri de muncă, atâtea agenții, ai de unde să alegi”.

Bianca, soția lui Toma: „La afine, lucrai afară, lucrai și pe ploaie, obosită. Să stai într-o zi ploioasă acolo nu e deloc ușor. Aici, lucrezi în interior și e altfel”.

În 2022, cele mai multe oferte de muncă au venit din Belgia și Olanda

Adriana Agafon, manager Resurse Umane firmă de recrutare din Danemarca: „Ofertele sunt foarte avantajoase pentru că vin la pachet și cu cazări gratuite, salarii avantajoase, număr de ore mai mare. În Danemarca se câștigă câte 1.500-1.600 de euro pe lună, primesc cazare gratuită, bani de vacanță, ăsta e minimul, avem muncitori care trec de 2.500 de euro pe lună”.

Adriana Sarghie, purtător de cuvânt AJOFM Iași: „Avem locuri de muncă în domeniul agricol pentru persoanele care doresc să muncească la cules de sparanghel, de zmeură. Spre deosebire de anii anteriori, a fost o explozie de oferte pe acest domeniu”.

Conform celor de la Agenția Forței de Muncă, anul acesta, cele mai multe oferte din agricultură au venit din Belgia și Olanda.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Tribunalul Alba ANULEAZĂ numirile managerilor de la Spitalul Orășenesc Câmpeni și Spitalul de Boli Cronice Câmpeni

Publicat

în

Tribunalul Alba ANULEAZĂ numirile managerilor de la Spitalul Orășenesc Câmpeni și Spitalul de Boli Cronice Câmpeni

Instanța civilă de contencios civil Alba a anulat deciziile emise de primarul orașului Câmpeni, Pașca Cristian Dan, de numire a doi manageri la unitățile medicale din oraș, respectiv Spitalul Orășenesc Câmpeni și Spitalul de Boli Cronice Câmpeni și dispune anularea celor două contracte de management semnate de către primar.

„Respinge ca neîntemeiate excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantului relativ la petitul 5 al acţiunii şi a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Morcan Dragomir faţă de petitele 1-4.

Admite în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul BAR CONSTANTIN CNP * în contradictoriu cu pârâţii SPITALUL ORĂŞENESC CÎMPENI, PRIMARUL ORAŞULUI CÎMPENI şi MORCAN DRAGOMIR şi în consecinţă: Dispune anularea deciziei 1/2021, procesul verbal 2014/2021, decizia 2011/2021, dispoziţia 180/2021 şi contractul de management 7123/2021. Obligă pârâtul SPITALUL ORĂŞENESC CÎMPENI să plătească reclamantului suma de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Elit - Gustul Desăvârșit

Respinge în rest cererea reclamantului privitoare la cheltuielile de judecată, reprezentând taxă de timbru. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Alba. Pronunţată, azi, 31.01.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în soluția oferită de către instanță în cazul numirii de la Spitalul Orășenesc Câmpeni.

Soluția oferită de către instanță în cazul numirii de la Spitalul de Broni Cronice Câmpeni

„Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului privitor la petitul 6, invocată de către pârâta Mecea Valentina Ileana. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Mecea Valentina Ileana şi Primarul oraşului Câmpeni, invocată de către pârâta Mecea Valentina Ileana şi pârâtul Primarul oraşului Câmpeni.

Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul BAR CONSTANTIN, CNP * cu domiciliul în *, în contradictoriu cu pârâţii SPITALUL DE BOLI CRONICE CÂMPENI cu sediul în *, MECEA VALENTINA ILEANA cu domiciliul în * şi Primarul oraşului Câmpeni, cu sediul în *, şi în consecinţă: Anulează Decizia nr. 1/16.06.2021 emisă de Consiliul de administraţie al SPITALULUI DE BOLI CRONICE CÂMPENI. Anulează procesul verbal – rezultatul final la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de manager, persoană fizică, la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, nr. 2838/18.08.2021. Anulează Decizia nr. 2865/20.08.2021 emisă de comisia de soluţionare a contestaţiilor privind ocuparea postului de manager persoană fizică la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni. Anulează procesul verbal- rezultatul final la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de manager, persoană fizică, la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, nr. 2867/20.08.2021.

Anulează Dispoziţia nr. 275/14.09.2021 emisă de Primarul oraşului Câmpeni. Anulează contractul de management nr. 1154/14.09.2021 încheiat între pârâtul Primarul oraşului Câmpeni şi pârâta Mecea Valentina Ileana. Obligă pârâtul Spitalul de Boli Cronice Câmpeni la plata către reclamant a sumei de 2750 lei cu titlu cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare. Recursul şi motivele de recurs se depun la Tribunalul Alba, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată azi, 11.05.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei. ”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare