16 mai – Cuviosul Teodor cel Sfințit, un mare sfânt al cărui nume îl poartă foarte mulţi români

16 mai – Cuviosul Teodor cel Sfințit, un mare sfânt al cărui nume îl poartă foarte mulţi români

Cuviosul Teodor cel Sfințit este pomenit în calendarul creștin ortodox la 16 mai, un mare sfânt al cărui nume îl poartă foarte mulţi români.

A fost ucenic al Sfântului Pahomie cel Mare și stareț al mănăstirii din Tabenesi.

S-a născut în ținutul din Tebaida de Sus și, la vârsta de paisprezece ani, s-a retras la o mănăstire de monahi. Auzind însă de Sfântul Pahomie s-a dus la Tebaida pentru a-i fi ucenic.

Citește și: Mesaje de Sfinții Constantin și Elena 2023. FELICITARI și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica

După Sfântul Teodor a venit în mănăstire și mama sa, și un frate, Pafnutie. Mama Sfântului Teodor a venit pentru a-și vedea fiul care plecase de acasă, familia sa fiind foarte înstărită, fără voia părinților. A adus cu ea și scrisori din partea episcopilor prin care i se poruncea Sfântului Pahomie să-i dea pe fiul ei.

Deci, venind ea aici a fost primită în casa de oaspeți din mănăstirea fecioarelor, în care pustnicea sora lui Pahomie, și înștiințându-se că fiul său nu voiește nicidecum, nu numai să se întoarcă acasă, dar nici s-o vadă, nu s-a mai întors nici ea acasă, ci a viețuit în călugărie în mănăstirea de fecioare, pentru că socotea în sine: „De va voi Dumnezeu, voi vedea pe fiul meu între sfinții părinți și îmi voi dobândi sufletul pentru dânsul” (Viețile Sfinților).

Când a împlinit 25 de ani, Sfântul Teodor a fost ales, de dascălul său, ca însoțitor în drumurile pe care acesta le făcea la mănăstirile aflate sub ascultarea sa. A fost hirotonit preot la vârsta de treizeci de ani.

Citește și: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani

La moartea Sfântului Pahomie, Sfântul Teodor a fost ales stareț al tuturor mănăstirilor înființate de Sfântului Pahomie, reușind să aducă pacea acolo unde începuseră să apară dezbinări.

Astăzi sunt pomeniți și Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei.

Cuviosul Sila s-a născut în anul 1697 și a intrat din copilărie în viața monahală, la Schitul Orășeni din Botoșani. În jurul anului 1714, Cuviosul Sila a venit la Sihăstria Putnei. În 1753, a primit ascultarea de a purta de grijă părinților sihaștri de aici, pe care a împlinit-o până în 1781.

Simțind că se apropie de trecerea din această viață, Sfântul Sila s-a retras și a mai trăit în această lume doi ani, răbdând neputințele trupului, în rugăciune făcută cu smerenie și cu mulțumire. În 23 aprilie 1783, și-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos.

Despre Sfântul Paisie, tradiția spune că era ca un stâlp de foc, sprijinind pe toți cei din jur. El primise de la Hristos darul înainte-vederii, care, adăugându-se la multele sale virtuți, l-au făcut să fie cunoscut și cinstit de către toți ca un adevărat păstor. Cuviosul Paisie s-a strămutat cu pace la cele veșnice în 16 decembrie 1784.

Cuviosul Natan s-a născut în anul 1717, în zona Pașcanilor. A intrat în viața monahală la Mănăstirea Putna. Aici a fost hirotonit ieromonah și i s-a dat ascultarea de eclesiarh.

Sfântul Natan a arătat multă osârdie în cele două ascultări pe care le-a împlinit în viața monahală: cea de duhovnic și cea de copist de manuscrise și alcătuitor de pomelnice. A trecut la Domnul în 26 decembrie 1784.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 6-7 iunie 2016, a hotărât canonizarea Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan, viețuitori la Putna și Sihăstria Putnei, cu ziua de prăznuire la 16 mai. (surse: vol. „Viețile Sfinților”, site-ul www.putna.ro)

Salvează

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI