Impozit pentru terenuri 2022: Impozitul pe teren agricol, arabil, pășune, fâneață, intravila sau extravilan. Nivelul taxei pe ranguri de localități. Mod de calcul.  Cine trebuie să plătească și care sunt categoriile de persoane scutite

Până la datele de 31 martie și 30 septembrie, se plătește anual impozitul pe teren, în două rate egale, conform Codului fiscal. Anul acesta este prezentă o mică prelungire pentru că data de 31 martie e zi nelucrătoare, noul termen fiind 1 aprilie.

Citește și: Impozitarea pensiilor 2022: Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) și a impozitului pe pensie din venitul brut

Desigur, cei care vor să plătească impozitul pentru întreg anul până la 1 aprilie beneficiază de o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local, potrivit dcbusiness.ro

Impozitul pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv, potrivit Codului fiscal. La primul termen avem o mică prelungire anul acesta, pentru că 31 martie e zi nelucrătoare, așadar noul termen e 1 aprilie. Desigur, cei care vor să plătească impozitul pentru întreg anul până la 1 aprilie beneficiază de o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Conform Codului fiscal impozitul pe teren se stabilește luând în calcul mai multe aspecte precum suprafața, rangul localității în care este amplasat terenul, zona și categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

În cazul unui teren amplasat într-o localitate, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în acest tabel.

Citește și: Când va începe Rabla pentru electrocasnice 2022 și Casa Verde Fotovoltaice. Calendarul Programelor Rabla 2022

Pentru un teren în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului cu anumiți coeficienți, în funcție de zonă și de categoria de folosință (teren arabil, vie, livadă, teren neproductiv etc). La suma astfel obținută se mai aplică un coeficient de corecție care e diferit în funcție de rangul localității.

Cine sunt scutiții

Anumite categorii de persoane, prevăzute expres în Codul fiscal, nu datorează impozit pentru terenurile pe care le dețin, fiind scutite. Iată câteva exemple:

– terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanților legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate,

– terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război și a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război,

– terenurile deținute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserție,

– terenurile fundațiilor înființate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural,

Citește și: Când începe programul RABLA CLASIC și RABLA PLUS 2022 auto. Care sunt NOUTĂȚILE?

– suprafețele construite ale terenurilor aferente clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice,

– terenurile aparținând cultelor religioase recunoscute oficial și asociațiilor religioase, precum și componentelor locale ale acestora, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice,

– terenurile aparținând cimitirelor și crematoriilor,

– terenurile unităților sanitare publice, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice,
terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestora ș.a.

De asemenea, în Cod se mai prevede și că se pot acorda scutiri sau reduceri la impozit de către consiliile locale.

– pentru terenurile aparținând asociațiilor și fundațiilor folosite exclusiv pentru activitățile fără scop lucrativ,

– pentru terenurile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale sau pentru terenurile, situate în zonele de protecție ale monumentelor istorice și în zonele protejate,

– pentru terenurile afectate de calamități naturale, pentru o perioadă de până la cinci ani, pentru terenurile aflate în proprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară (2.080 de lei în 2019) ori constau în exclusivitate din indemnizație de șomaj sau ajutor social.

Euro a depășit valoare de 5 lei la unele bănci. Analist economic: „Lucrurile se transformă într-un fel de catastrofă”

La unele bănci, leul a depășit valoarea de 5 lei, iar scenariile care se conturează vorbesc despre o depășire a acestui prag psihologic, arată DCNEWS.ro.

„După părerea mea, euro a trecut deja de 5 lei, pentru că anumite bănci deja au început să lucreze cu 5 lei/euro (n.r. în operațiune bancare: tranzacții, schimb valutar). Sigur că este o chestiune care nu este generalizată, nu putem vorbi despre trecerea de 5 lei, dar băncile, care au flerul lor al al pieței monetare, au simțit că lucrurile merg în direcția aceea.

În mod normal orice conflict, orice încălzire a situației unei țări duce la deprecierea monedei așa încât ne putem aștepta și în șir faptic adică prin muncă, prin fluxurile permanente, nu numai cele interbancare, să asistăm la o creștere a euro față de leu. Banca Națională, în mod sigur, va face eforturi să mențină sub 5 lei valoarea euro, pentru că 5 este un prag psihologic care poate să creeze mai multă vâlvă decât efectele economice reale. Lucrurile se transformă într-un fel de catastrofă. Interpretează lucrurile mult mai grav decât sunt.”, a explicat analistul economic Mircea Coșea.

„Economiile trebuie păstrate doar în moneda națională. Nu știm ce se va întâmpla cu acest curs și, în plus, din punct de vedere personal, nu cred că este bine să se investească în criptomonede în această perioadă, pentru că va exista o lipsă totală de predictibilitate și pe această piață“, a declarat economistul Mircea Coșea pentru DC NEWS la finalul anului 2021. ”Cred că nu trebuie să fim foarte panicaţi în legătură cu leul, în raport cu Euro.

Această posibilitate ca euro să treacă de 5 lei mi se pare nereală pentru prima jumătate a acestui an cel puţin. BNR va manevra probabil dobânda în viitoarele săptămâni, există şi o dorinţă să nu trecem de pragul psihologic de 5 lei pentru un Euro. Deci cred că vom rămâne în acea zonă, dar nu vom trece”, a punctat profesorul de economie.

”Nu există niciun fel de predictibilitate pe piaţa monetară în 2022. Sunt nişte schimbări de raporturi de forţe pe piaţa internaţională care vor duce şi la schimbarea raportului dintre monede. A apărut o grupare foarte importantă, pe care văd că noi în România nu o analizăm foarte serios, de integrare economică în Asia-Pacific. A apărut o grupare militaro-economică, numită Astana, între Rusia, Iran şi Turcia.” a explicat el.

Aproape 19.000 de români, vaccinați anti-Covid, în ultimele 24 de ore. Doar peste 3.000 s-au imunizat cu prima doză

În ultimele 24 de ore, 18.873 de români au fost vaccinați anti-Covid, potrivit datelor CNCAV, doar 3.531 dintre aceștia imunizându-se cu prima doză.

18.873 persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore.

3.531 au făcut prima doză, 3.662 doza a doua, iar 11.680 a treia doză.

În total 8.056.403 de persoane au fost imunizate de la începutul campaniei cu o doză, iar 7.958.915 dintre acestea au schema completă de vaccinare. De asemenea, 2.330.498 de persoane au făcut și doza a treia.

Miercuri, numărul total de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 (începând cu data de 27 decembrie 2020) a ajuns la 16.360.071.

Au fost utilizate 12.506.444 de doze Pfizer BioNTech, 990.468 de doze Moderna, 852.352 de doze AstraZeneca și 2.010.417 de doze Johnson&Johnson.

De asemenea, s-au folosit 390 de doze vaccin pediatric Pfizer.

În ultimele 24 de ore au fost 7 reacții adverse în urma vaccinării. În ceea ce privește numărul total de reacții adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare, începând din 27 decembrie 2020, sunt 19.861 de reacții comune și minore.