14 ianuarie: Anul Nou, conform calendarului iulian. Originea acestuia și de ce a fost înlocuit cu cel gregorian
Astăzi este noul an conform calendarului iulian. Acest calendar este „strămoșul” celui gregorian, folosit de majoritatea țărilor. Calendarul iulian datează de pe vremea Împăratului Iulius Cezar. Acesta l-a pus pe un astronom pe nume Sosigene să alcătuiască un calendar, astfel, în 46 î. Hr., apare calendarul iulian.
Citește și: Mesaje de Anul Nou. Urari de Anul Nou. Felicitari de Anul nou. Mesaje de Revelion. SMS de Anul Nou
Durata medie a anului fiind de 365 de zile şi 6 ore, la trei ani obişnuiţi de 365 de zile corespundea un al patrulea, de 366 de zile. Calendarul lui Caesar elimina luna marcedonius, iar anul începea la 1 ianuarie; fiecare dintre cele 12 luni avea 30 sau 31 de zile, cu excepţia lunii februarie, care avea 29 sau 30.
Datorită complexităţii sale, reforma i-a tulburat profund pe romani, încât anul în care a fost ap
licată a intrat în istorie cu numele de anul confuziei (a numărat 445 de zile!). Mai mult, pontifii au interpretat eronat calculele lui Sosigene şi, în loc de a declara bisect un an pentru trei ani obişnuiţi, au facut-o cu fiecare al treilea an.
Octavian Augustus, succesorul lui Iulius Caesar, a rectificat eroarea în anul 8 î.Hr., decretând că timp de 12 ani nu vor fi zile bisecte. El a realizat şi alte reforme: lunile quitilis şi sextilis au fost numite iulius (iulie) şi augustus (august), în cinstea lui Iulius Caesar şi a lui Augustus însuşi. Pentru ca egalitatea să fie perfectă, Augustus a adăugat la luna „lui” o zi luată de la februarie.
Citește și: Mesaje de Anul Nou haioase • Mesaje de Anul Nou amuzante • Mesaje de Anul Nou hazlii
În anul 321, împăratul Constantin a înlocuit împărţirea în calende, ide şi none prin săptămâni de câte şapte zile.
De-a lungul secolelor s-a acumulat un decalaj pronunţat între anul solar şi calendar, pentru că anul adoptat de Iulius Caesar dura 365 de zile şi 6 ore, pe când anul tropic este de 365 de zile, 5 ore, 48 minute şi 6 secunde. Anotimpurile nu mai coincideau cu datele, ceea ce va avea drept urmare o întârziere considerabilă a datei Paştilor. De aceea, savanţii şi reprezentanţii bisericii, printre care Roger Bacon şi cardinalul Pierre d’Ailly, au cerut o reformă a calendarului.
Papa Grigore al XIII-lea, sfătuit de matematicieni şi astronomi, a adoptat în 1582 calendarul gregorian, realizat sub conducerea astronomului italian Lodovico Lilio.
Sursa: istoriiregasite.wordpress.com
