13 ruine industriale dintr-un oraș din Alba ar urma să fie demolate: Ce se va întâmpla cu molozul rezultat

13 ruine industriale dintr-un oraș din Alba ar urma să fie demolate: Ce se va întâmpla cu molozul rezultat

Clădiri industriale degradate, întinse pe două terenuri de peste 54.000 de metri pătrați, urmează să fie desființate la Sebeș.

Proiectul, estimat la 1,21 milioane de lei, prevede o intervenție care ar urma să dureze până la 12 luni și să elibereze terenul pentru o posibilă dezvoltare ulterioară.

Documentația de mediu înaintată spre aprobare Direcției Județene de Mediu Alba avertizează însă asupra prafului, zgomotului, traficului de utilaje și a riscurilor asociate vecinătății cu un amplasament SEVESO.

Municipiul Sebeș se pregătește, așadar, pentru o operațiune amplă de demolare a unor construcții industriale și edilitare aflate într-o stare avansată de degradare. Potrivit memoriului tehnic întocmit în iulie 2026, proiectul vizează imobilele înscrise în cărțile funciare CF 71225 și CF 71399, situate în zona străzii Mihail Kogălniceanu nr. 59.

Beneficiarul proiectului este Serviciul Public de Administrare a Patrimoniului Sebeș (S.P.A.P. Sebeș), iar documentația a fost elaborată de SC Arenco Group SRL. Valoarea estimată a investiției ajunge la 1.210.000 de lei, iar lucrările sunt prevăzute să se desfășoare pe o perioadă de aproximativ 12 luni de la obținerea autorizației de demolare.

13 ruine industriale ar urma să dispară

Operațiunea vizează două suprafețe importante de teren. Prima, înscrisă în CF 71225, are 41.113 metri pătrați, în timp ce a doua, CF 71399, are 13.012 metri pătrați. În total, vorbim despre peste 54.000 de metri pătrați aflați în proprietatea administrației publice locale. Accesul auto și pietonal este prevăzut dinspre latura estică, prin strada Mihail Kogălniceanu.

Pe primul amplasament sunt inventariate șapte construcții, cu regim de înălțime de până la S+P. Una dintre ele are și subsol, în timp ce celelalte sunt construcții parter.

Pe cel de-al doilea teren sunt alte șase construcții, dintre care unele ajung la P+2E. Una dintre clădiri are subsol, parter și etaj, iar două dintre construcții au parter și două etaje.

În cazul terenului din CF 71225, documentația indică o suprafață construită existentă de 8.530,03 mp și o suprafață construită desfășurată de 10.771,73 mp. Pentru CF 71399, suprafața construită existentă este de 2.975,38 mp, iar suprafața desfășurată ajunge la 6.616,58 mp.

Cu alte cuvinte, proiectul ar urma să elimine un ansamblu consistent de clădiri industriale, cu o suprafață construită totală de peste 11.500 mp.

Motivul demolării: clădiri degradate și riscuri pentru siguranță

În documentație se justifică intervenția prin starea avansată de degradare a construcțiilor. Acestea sunt descrise ca fiind neutilizate, cu un grad ridicat de uzură fizică și cu deficiențe structurale și funcționale care nu mai permit exploatarea lor în condiții de siguranță.

Potrivit memoriului, menținerea clădirilor în actuala stare ar putea genera riscuri pentru sănătatea și securitatea populației, dar și pentru mediu, inclusiv prin degradarea continuă a elementelor constructive și dispersarea necontrolată a deșeurilor rezultate din deteriorare.

Se urmărește, astfel, eliminarea acestor riscuri, aducerea terenului într-o stare corespunzătoare din punct de vedere al siguranței și protecției mediului și pregătirea amplasamentului pentru o eventuală reutilizare sau dezvoltare ulterioară.

În documentație se precizează că zona este inclusă în intravilanul municipiului Sebeș și este încadrată în UTR4 – zona construcțiilor industriale, ceea ce lasă deschisă perspectiva unei noi utilizări a terenului în viitor.

Aproape 7.000 de metri cubi de moloz

Una dintre cele mai importante consecințe concrete ale proiectului este cantitatea de deșeuri care va rezulta din demolări.

Pentru terenul din CF 71225 sunt estimate aproximativ 4.300 mc de moloz, provenit în principal din resturi de cărămidă și mortar. La acestea se adaugă circa 110 mc de deșeuri lemnoase și aproximativ 20 kg de deșeuri plastice.

Pentru CF 71399 sunt estimate alte 2.650 mc de moloz, aproximativ 60 mc de deșeuri lemnoase și circa 15 kg de deșeuri plastice.

În total, numai molozul este estimat la aproximativ 6.950 mc, iar deșeurile lemnoase la aproximativ 170 mc.

Sunt prevăzute colectarea și transportarea acestora către firme specializate, în vederea reciclării și valorificării materialelor refolosibile.

Deși proiectul este prezentat în documentația de mediu ca având un impact general redus și temporar, lucrările nu vor fi lipsite de efecte asupra zonei. Printre principalele surse de impact sunt enumerate praful rezultat din demolări, gazele de eșapament produse de utilaje și autoturisme, precum și zgomotul și vibrațiile generate de lucrările de șantier.

Pentru reducerea efectelor, proiectul prevede folosirea unor utilaje cu revizia tehnică la zi și, în cazul zgomotului, utilizarea unor utilaje cât mai silențioase. Zona de șantier va fi delimitată, iar suprafețele ocupate temporar de organizarea de șantier ar urma să fie restrânse la minimum.

Vor fi interzise , de asemenea, tăierea sau defrișarea arborilor de pe amplasament și din apropiere și prevede ca materialele să nu fie depozitate direct pe sol.

Detaliu sensibil: vecinătatea cu un amplasament SEVESO

Cel mai important aspect de siguranță menționat în documentație este apropierea proiectului de un amplasament încadrat în regimul SEVESO, asociat cu activități industriale care implică substanțe periculoase. În acest context, a fost elaborat un studiu SEVESO pentru a analiza eventualele efecte ale lucrărilor de demolare asupra riscului de accidente majore.

Nivelul de risc al amplasamentului SEVESO ar urma să rămână la același nivel după implementarea proiectului, însă cu o condiție explicită: lucrările de demolare trebuie executate cu plasă de protecție pentru vecinătățile cu amplasamentul SEVESO și cu DN1.

Este considerată neglijabilă probabilitatea ca fragmente rezultate în urma demolării prin piconare să fie proiectate la distanțe mari și să provoace avarii instalațiilor amplasamentului industrial, dacă este utilizată plasa de protecție.
Această măsură devine, practic, una dintre condițiile esențiale pentru ca demolarea să se desfășoare fără creșterea riscului industrial din zonă.

Demolarea poate produce, cel puțin temporar, efecte asupra solului și subsolului. Documentația identifică drept posibile surse de contaminare accidentală carburanții și uleiurile provenite de la utilaje. Pentru limitarea riscurilor sunt prevăzute măsuri precum întreținerea corespunzătoare a utilajelor, prevenirea scurgerilor și gestionarea controlată a deșeurilor. În organizarea de șantier sunt prevăzute platforme pentru depozitare și măsuri de protecție a suprafețelor.

Vor fi flosoite rigole perimetrale pentru colectarea apelor pluviale și uzate, cu dirijarea acestora către un separator de produse petroliere.
Impactul asupra solului este considerat limitat în timp, însă lucrările vor presupune îndepărtarea stratului superior de sol în zonele în care vor fi executate demolările.

În plus, constructorul va trebui să limiteze suprafața ocupată de organizarea de șantier și să evite circulația autovehiculelor în afara traseelor stabilite.

La finalul intervenției, terenul afectat de lucrări ar urma să fie redat categoriei inițiale de folosință, iar lucrările de refacere a amplasamentului vor urmări readucerea zonei într-o stare corespunzătoare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News