12 septembrie| Dublă aniversare închinată Smarandei Brăescu, prima femeie pilot din România. 125 de ani de la naștere și 90 de ani de la obținerea recordului absolut la parașutism

12 septembrie| Dublă aniversare închinată Smarandei Brăescu, prima femeie pilot din România. 125 de ani de la naștere și 90 de ani de la obținerea recordului absolut la parașutism

Luni, 12 septembrie, începând cu ora 13.30, la Muzeul Principia din Alba Iulia va avea loc un eveniment aniversar închinat Smarandei Brăescu, prima femeie pilot din România, de la a cărei naștere se împlinesc anul acesta 125 de ani, dar și 90 de ani de la obținerea recordului absolut la parașutism.

„Alba Iulia va găzdui luni, 12 septembrie, cu începere de la ora 13.30, la Muzeul Principia, un eveniment aniversar închinat Smarandei Brăescu, prima femeie pilot din România, de la a cărei naștere se împlinesc anul acesta 125 de ani, dar și 90 de ani de la obținerea recordului absolut la parașutism.

În acest sens, Ministerul Apărării Naționale a declarat anul 2022 – Anul Smaranda Brăescu, conform legii nr. 19/2022.

Programul evenimentului cuprinde mai multe prelegeri susținute de Petruța Pop, șeful Cercului Militar Alba Iulia (Viața și activitatea Smarandei Brăescu), istoricul Marius Cristea, de la Muzeului Național al Unirii, (Smaranda Brăescu în context național și internațional), părintele profesor dr. George Remete (Omul de știință și credința) și domnul comandor av. (r) Laurențiu Buzenchi, președintele ARPIA Smaranda Brăescu Cluj, care va lansa volumul „Smaranda Brăescu, Lăsați-mă să zbor!” De asemenea, se va viziona și filmul documentar, „Măndița” realizat de Studioul Cinematografic al Armatei.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Alba Iulia, Cercul Militar Alba Iulia și Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii „Smaranda Brăescu” – Filiala Cluj.

Cine a fost Smaranda Brăescu?

A fost prima femeie pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială (1932, cu recordul de 7.200 m la Sacramento, SUA).

Smaranda Brăescu s-a născut la 21 mai 1897, în satul Hănţeşti, comuna Buciumeni, din judeţul Galaţi. Între anii 1924 – 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Bucureşti, secţia de Artă Decorativă şi Ceramică.

La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 600 de metri. La 2 octombrie 1931, câştigă titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6000 de metri, depăşind şi recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur.

În 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute. Recordul său a fost omologat de Aero Clubul din Washington.

Smaranda Brăescu a fost una din puţinii instructori de paraşutişti militari. A activat ca instructoare la Batalionul 1 Paraşutişti de la Băneasa, iar în timpul celui de-al doilea război mondial a fost activă ca pilot în „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Est şi apoi pe frontul de Vest, în cadrul Escadrilei nr. 13, în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia. Ca urmare, a fost decorată cu crucea „Regina Maria”, clasa III, în 1943.

În 1946 a fost acuzată că nu „a demascat” grupările opozante regimului comunist şi că a semnat, alături de alte 11 personalităţi, memoriul prin care dezvăluia falsificarea alegerilor. Astfel că, regimul comunist o condamnă la doi ani de închisoare. S-a ascuns într-o mănăstire sub numele de Maria Popescu, fiind deja bolnavă de cancer mamar. A fost internată pe ascuns și operată la Clinica Universitară din Cluj-Napoca, sub supravegherea profesorului doctor Iuliu Haţeganu. Din păcate, în data de 2 februarie 1948, părăsește această lume. A fost înmormântată în Cimitirul Central din Cluj-Napoca sub numele Maria Popescu.

Locul a fost identificat în acest cimitir de membrii ai Asociației ARPIA, filiala Cluj, iar în 2018, s-a reușit ridicarea monumentului închinat Smarandei Brăescu. De asemenea, mai are un bust dezvelit la Bârlad și deține patru titluri de Cetățean de Onoare post mortem (Bârlad, Tecuci, Galați și Cluj-Napoca).

Centrul Cinematografic al Armatei, cu sprijinul Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj, a realizat un documentar care spune povestea vieții celebrei românce și care cuprinde trei filme, precum și o sinteză a acestora în scurt-metrajul „Măndița”, arată Cercul Militar Alba, prin intermediul paginii de socializare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI