11 noi tipuri de salarii minime, în funcție de studii: Cât va fi cel mai mare salariu minim
11 noi tipuri de salarii minime, în funcție de studii: Care este grila și coeficienții în raport de studii
Vor exista 11 noi salarii minime, diferențiate în funcție de studiile deținute și de postul ocupat, în loc de cele trei salarii minime din prezent (salariul minim pentru cei fără studii superioare, pentru cei cu studii superioare și pentru cei din construcții).
Parlam
entul a adoptat miercuri o lege inițiată de 37 de parlamentari de la toate partidele, lege care introduce salariul minim diferențiat pentru pentru angajați, în funcție de pregătirea profesională. Astfel, un angajat care are studii superioare finalizate și care și-a luat doctoratul în activitatea pe care o desfășoară trebuie să fie plătit cu cel puțin 4.460 de lei brut.
În funcție de pregătirea pe care o are angajatul, cuantumul salariului brut lunar se stabileşte prin aplicarea unui coeficient raportat la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (2.230 de lei). Coeficientul pornește de la valoarea de 1, pentru muncitorii necalificați și ajunge până la valoarea 2, pentru cei care au doctorat.
Astfel, un muncitor necalificat este plătit cu valoarea salariului minim brut – 2.230 de lei, cel care are școala profesională sau studii superioare va fi plătit cu 2.676 de lei, în timp ce un angajat care are studii superioare și o diplomă de masterat va ajunge la un salariu brut de cel puțin 4.014 lei.
„Prin stabilirea unor indicatori minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională se urmăreşte garantarea unor forme de protecţie minimă a venitului salariatului, precum şi menţinerea unei motivări adecvate a muncii prin evitarea aplatizăr’ii excesive a grilei de salarizare”, explică iniţiatorii legii. Proiectul merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) nu susţine diferenţierea salariului minim pe economie şi solicită contestarea legii la CCR.
„Prin această lege se introduc mai multe salarii brute minime pe economie. Consiliul nu susţine diferenţierea salariului minim pe economie în funcţie de diverse criterii, cum ar fi sectoarele de activitate sau educaţia pentru salariaţi din diverse sectoare. Noi am spus public că ar trebui să fie analizată posibilitatea introducerii unui salariu minim pe oră, nu pe lună, plata fiind făcută în funcţie de numărul de ore lucrate, cu îmbunătăţirea corespunzătoare a Codului Muncii”, declarat, înainte de adoptarea legii, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Economistul Radu Georgescu: Guvernul trebuie să împrumute 275 miliarde lei. Cea mai mare valoare împrumutată într-un an de un Guvern din istoria României
Economistul Radu Georgescu: Guvernul trebuie să împrumute 275 miliarde lei. Cea mai mare valoare împrumutată într-un an de un Guvern din istoria României Anul 2026 ar putea aduce una dintre cele mai mari presiuni financiare din istoria recentă a României, pe fondul unei nevoi uriașe de împrumut a Guvernului, avertizează economistul Radu Georgescu, printr-un text […]
Decesele cauzate de gripă, în continuă creștere în România: nouă morți în ultima săptămână, bilanțul total a ajuns la 20
Decesele cauzate de gripă, în continuă creștere în România: nouă morți în ultima săptămână, bilanțul total a ajuns la 20 În intervalul 5–11 ianuarie, potrivit datelor publicate de INSP, au fost constatate nouă decese cauzate de gripă, iar bilanțul total al actualului sezon gripal a ajuns la 20. „În săptămâna 05.01.2026–11.01.2026 (S 02/2026) au fost […]
Președintele Nicușor Dan, mesaj către diplomații străini cu privire la alegerile anulate: „Am avut de înfruntat un război hibrid”
Nicușor Dan, mesaj către diplomații străini cu privire la alegerile anulate: „Am avut de înfruntat un război hibrid” Președintele Nicușor Dan a declarat, joi, 15 ianuarie 2026, în fața corpului diplomatic străin, că România a traversat un ciclu electoral prelungit, marcat de dificultăți majore și de un război hibrid, subliniind că democrația românească a trecut […]
