10 noiembrie 2024 | Ziua Artileriei Române: Se împlinesc 181 de ani de la înființarea armei!

10 noiembrie 2024 | Ziua Artileriei Române: Se împlinesc 181 de ani de la înființarea armei!

Pe 10 noiembrie 2024, se deschide o pagină importantă în istoria Armatei Române: Ziua Artileriei Române. Această dată onorează momentul în care, în anul 1843, domnul Ţării Româneşti, Gheorghe Bibescu, a semnat Porunca Domnească nr. 198, marcând astfel naşterea oficială a primei baterii de artilerie în cadrul Armatei Române.

Dincolo de semnificaţia sa istorică, înfiinţarea acestei baterii a reprezentat o piatră de temelie pentru dezvoltarea artileriei ca o forţă distinctă în peisajul militar al României. Primele baterii de artilerie în Ţara Românească şi Moldova au văzut lumina zilei între anii 1843-1850, aducând cu ele o serie de turnătorii proprii în Munţii Apuseni, conform volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În conflictele vremii, cum ar fi cel ruso-turc, bateriile de artilerie din cele două provincii au jucat un rol crucial în bătăliile de la Brăila, Gura Ialomiţei, Vadul Silistrei și Ostrov, între anii 1853 și 1854.

Cu trecerea anilor, Armata Română a investit în extinderea capacităţilor sale de artilerie. În 1857, s-au achiziționat tunuri, obuziere, chesoane și cai echipaţi corespunzător pentru formarea primei baterii de artilerie mobilă. După 1859, au fost înfiinţate încă trei baterii de artilerie: una pedestru în Moldova și două în Ţara Românească, una ecvestră și alta pedestru. Aceste două baterii din Ţara Românească au constituit primul divizion de artilerie al Armatei Române, sub comanda colonelului Scarlat Ciocârlan. La 21 decembrie 1860, cele patru baterii s-au unit pentru a forma primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne, conform unui decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Progresul artileriei a fost susţinut de documente care au reglementat și organizat acest segment al armatei. Înaltul Ordin de Zi nr. 254 a centralizat atelierele, fabricile de pulbere și alte facilităţi sub numele de „Direcţia stabilimentelor de materiale ale artileriei”, înfiinţată la 23 noiembrie 1861. A urmat publicarea în „Monitorul Oastei”, în septembrie 1860, a primului regulament de trageri pentru artileria română, intitulat „Teoria dării” și elaborat de maiorul George Manu.

Pe parcursul evoluției sale, artileria s-a diversificat în artileria de câmp, de munte, de cetate și în cea antiaeriană, înfiinţată la 15 august 1916 odată cu Corpul Apărării Antiaeriene.

Înainte de Primul Război Mondial, Armata Română deținea 294 de baterii de artilerie. În 1939, aceasta avea capacitatea de a mobiliza 31 de brigăzi și 79 de regimente de artilerie. În perioada următoare, au avut loc restructurări majore și modernizări continue pentru a adapta artileria la cerințele vremii și tehnologiei.

Astăzi, Armata Română urmărește să își întărească capacitatea militară prin programul strategic de înzestrare, incluzând achiziția de sisteme de arme moderne și interoperabile cu cele ale NATO. Un exemplu în acest sens îl reprezintă programul de achiziție a sistemului de lansator multiplu cu rachete sol-sol HIMARS, ce include și radare specifice de artilerie.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI