VIDEO DOCUMENTAR: Ţara Moţilor, ţară de piatră şi legendă, în inima Apusenilor
Ţara Moţilor, cunoscută şi ca „Ţara de Piatră” este o regiune etnogeografică din România situată în Munţii Apuseni, pe bazinul superior ale râurilor Arieş şi Crişul Alb. Cuprinde porţiuni din actualele judeţe Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara. O porţiune din regiune este parte a Parcului Natural Apuseni.
Locuitorii Ţării Moţilor sunt numiţi „moţi”. Unii istorici îi consideră descendenţi direcţi ai dacilor. Trăiesc în sate împrăştiate la altitudini de peste 1.400 m, mai înalte decât orice alte aşezări permanente din România.
Ţara Moţilor începe tradiţional la Bistra, înainte de Câmpeni, numit mai demult Topani de către moţi sau Topesdorf de către austrieci, considerată tradiţional capitala moţilor, iar satele de pe râul Arieş, spre Turda (Lupşa, Sălciua etc.) sunt locuite de mocani. Moţii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de ‘topi’ (în germană ‘Die Zopfen’). În trecut a existat şi o regiune administrativă cu numele de Arieş.
Principalele ocupaţii din Ţara Moţilor sunt prelucrarea mineritului şi a lemnului ce provine din pădurile de fag, stejar şi pin din zonă, dar şi prelucrarea mineritului. Deja sunt renumite obiectele de mobilier, butoaiele şi obiectele artizanale confecţionate pe acest teritoriu. Zona este celebră prin panorama specială şi relieful deosebit, prin care s-au format peste 800 de peşteri, dintre care Peştera Scărişoara, Peştera Focul Viu şi Peştera Urşilor.
Ţara Moţilor găzduieşte cel mai mare complex carstic din ţară, unde moţii îşi duc traiul de zi cu zi, chiar dacă tradiţiile şi obiceiurile li se sting treptat. Farmecul acestor munţi şi a acestor zone cu caracter deosebit este dat tocmai de caracteristica de a păstra intactă moştenirea naturii. Pentru a păstra vii amintirile moţilor din vremurile străvechi, au fost păstrate primele case, care erau de mai multe tipuri, de la casele de mutătură, casele cu tindă, până la casa cu verandă sau casa cu cămară.
Zonele rurale, dar şi cele urbane sunt împodobite de brazi şi fagi, având un farmec aparte, care se îmbogăţeşte în special primăvara, când locul este parcă un dar natural, plin de viaţă şi culoare, perfect conservat până astăzi. Tot aici se pot găsi şi monumente care sunt dedicate celor 40000 de martiri şi eroi originari din Transilvania care au pierit în Revoluţia de la 1848-1849 cu scopul de a salva credinţa, limba şi unitatea poporului român.
Ţara Moţilor se mândreşte cu locuitorii plini de credinţă, care au reuşit să îşi păstreze o identitate morala şi sufletească.
Sursa video: youtube.com
Sursa text: turismland.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Floriile 2024. Duminica Floriilor Ortodoxe și Catolice 2025, 2026. Obiceiuri, tradiții și superstiții
Floriile 2024 • Când pică Floriile în următorii ani: Duminica Floriilor Ortodoxe și Catolice în 2024, 2025. Floriile ortodoxe 2024 sunt în 28 aprilie, iar Floriile catolice 2024 în 24 martie. Paștele Ortodox 2024 este în 5 mai, iar Paștele Catolic 2024 în 31 martie. În Duminica Floriilor, românii ortodocși sărbătoresc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFÂNTUL GHEORGHE 2024: Peste 900.000 de români își serbează onomastica în 23 aprilie
-
Opinii - Comentariiacum 54 de minute
Floriile 2024. Duminica Floriilor Ortodoxe și Catolice 2025, 2026. Obiceiuri, tradiții și superstiții
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Legendele Sfântului Gheorghe. Cum l-a înfrânt pe balaur şi de ce nu este bine să dormim în această zi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Cui îi spunem „La mulți ani!” de Sfântul Gheorghe: Nume care se serbează în ziua Sfântului Mare Mucenic, purtătorul de biruință
-
Curier Județeanacum 2 zile
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024: URARI și FELICITARI pentru cei dragi care își sărbătoresc onomastica