Zona pietonală a Cetății Alba Carolina din fața Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia ar putea fi redeschisă până la Paști

Latura de vest a Cetății Alba Carolina este tot mai aproape de forma originală pe care aceasta a avut-o până în anul 1921, când în timpul construcţiei Catedralei Reîntregirii, zidurile au fost dinamitate iar şanţurile din faţa catedralei acoperite cu pământ pentru a forma un platou.

Astfel, potrivit specialiștilor care lucrează de zor la refacerea laturii de vest a cetăţii de tip Vauban, zona pietonală din fața Catedralei Ortodoxe ar putea fi redată circulației până la sărbătorile de Paște, respectiv la începutul lunii mai. Momentul va fi unul istoric, întrucât, iată că după 92 de ani, în urma unei idei a administrației locale și a milioanelor de euro investite din bani europeni, cetatea își recapătă statura monumentală și demnitatea. Puțini mai sunt cei care înainte de 1921 au avut șansa să vadă cum arăta cetatea în integralitatea ei. Acum, fortificația construită de Imperiul Austro-Ungar între 1715-1738, găzduiește cu mândrie cele două Catedrale, cea Catolică și cea Ortodoxă, monumente-simbol care se pun în valoare unul pe celalalt. Cetatea în formă de stea, știrbită în urmă cu 92 de ani și-a recăpătat și cel de-al șaptelea bastion.

Proiectul european în valoare de circa 16 milioane de euro, derulat de Primăria Alba Iulia, a presupus și presupune în continuare lucrări ample, atât pentru refacerea zidurilor fortificaţiei, cât şi pentru excavarea porţiunii parcului din faţa Catedralei, pentru recrearea şanţurilor existente iniţial.

Se lucrează încă la excavarea pământului rămas între zidurile scoase la lumină din pământ după apropae 100 de ani, se construiesc poduri de lemn pe santurile de contragardă. Acestea asigură, de exemplu trecerea de pe contragardă pe ravelinul Sf. Mihail peste care se suprapunea o parte din Parcul Unirii.

Lucrările de refacere a laturii de vest vor fi complet finalizate până la sfârșitul anului viitor, dacă primăria va face rost de banii necesari la timp. În acest sens administrația locală intenționează să angajeze împrumuturi, întrucât orice amânare a lucrărilor ar presupune costuri suplimentare celor deja stabiite.

Printr-un alt proiect finanțat din bani europeni urmează ca interiorul și latura de vest a cetății să fie dotate cu mobilier urban.

Cetatea din Alba Iulia este considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România. Planul cetăţii a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Ştefan de Steinville, completat apoi de generalul Weiss. Lucrările propriu-zise la fortificaţia de la Alba Iulia au început la 4 noiembrie 1715, când s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat împăratului şi situat pe latura de nord a cetăţii. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a zeci de mii de iobagi români.

foto Arhivele Naționale filiala Alba

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI