Vraja bună te scapă de portmoneul…greu!
Pentru că trăim într-o societate liberă şi de consum, cine are bani de publicitate, intră pe toate canalele media. Cel care alege, până la urmă, este însă doar discernământul consumatorilor. În vreme de criză, escrocii fac orice pentru a stoarce bani de pe urma celor care au viaţa grea. A celor care au rămas fără serviciu, se luptă cu criza financiară, cu un soţ beţiv sau adulterin sau pur şi simplu suferă din dragoste. Şi pentru că de multe ori în clipe grele, românii apelează la credinţă, escrocii au învăţat să speculeze acest lucru. Cea mai productivă găselniţă este anunţul dat la ziar de false măicuţe care promit – contra cost! rezolvarea oricărei probleme.
Aşa au ajuns şi lucrătorii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Alba pe urma unei „stareţe” din…Ploieşti, care a ţepuit cu 20.000 de lei mai multe persoane din judeţul nostru. Este extrem de probabil ca numărul persoanelor ţepuite şi suma încasată de „preacucernică” să fie oarecum mai mare, însă ca să nu se umple de penibil, oamenii nu au depus reclamaţii la poliţie. Poliţiştii au identificat-o pe „stareţa” interpretată de D.L. de 22 de ani, din municipiul Ploieşti care este suspectată de comiterea mai multor infracţiuni de înşelăciune, pe raza judeţului Alba (şi nu numai, probabil).
„Din primele cercetări a rezultat faptul că, în cursul anului 2010, prin publicarea unor anunţuri la mica publicitate, în care se recomanda „stareţa Irina”, deşi nu avea această calitate, a înşelat mai multe persoane din judeţul Alba, promiţându-le în schimbul unor sume de bani, efectuarea unor ritualuri religioase şi slujbe, pentru rezolvarea problemelor personale. Prejudiciul total cauzat este de 20.000 de lei”, se arată în comunicatul IPJ Alba. Mai exact, cel care apela la serviciile acesteia, trebuia să-i trimită stareţei echivalentul în kilograme de ceară al persoanei pentru care urma să fie oficiat serviciul religios. Sau, măcar banii pentru ceară, trimişi prin mandat poştal, la un oficiu poştal din Ploieşti. Poliţiştii au primit reclamaţiile de la oameni abia după ce descântecele şi ritualurile religioase pe care „stareţa” a pretins că le face nu au avut – bineînţeles! – nici un efect asupra oamenilor care au plătit pentru acest serviciu. Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracţiunilor de înşelăciune şi port nelegal de însemne distinctive, fapte prevăzute de art.215 alin.1-2 şi art.241 alin.1, din Cod Penal.
Nicoleta IDITA-TOMUŢA
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Ştirea zilei
FOTO | Opt motocicliști italieni au descoperit Alba Iulia din întâmplare și au decis să își prelungească șederea după ce au aflat ce ascunde Cetatea Alba Carolina și județul Alba: „Cu siguranță vom reveni”
Opt motocicliști italieni au descoperit Alba Iulia din întâmplare și au decis să își prelungească șederea după ce au aflat ce ascunde Cetatea Alba Carolina și județul Alba: „Cu siguranță vom reveni” Un grup format din opt italieni pasionați de motociclete, aflați într-un tur al României, având ca obiectiv vizitarea celor mai impresionante castele și […]
Urmărire ca în filme la Unirea: Tânăr fără permis, prins după ce a ignorat semnalul polițiștilor. Un bărbat i-a încredințat mașina, deși știa că nu are carnet
Urmărire ca în filme la Unirea: Tânăr fără permis, prins după ce a ignorat semnalul polițiștilor. Un bărbat i-a încredințat mașina, deși știa că nu are carnet Un tânăr de 20 de ani, din județul Sălaj, este cercetat de polițiști după ce a fost prins conducând fără permis un autoturism în localitatea Unirea. Incidentul a […]
FOTO | Alba Iulia și „eticheta refuzat la export”: Cum se degrada untul în depozite, în timp ce magazinele erau goale, în anul 1986
Alba Iulia și „eticheta refuzat la export”: Cum se degrada untul în depozite, în timp ce magazinele erau goale, în anul 1986 Puține expresii prezintă mai bine paradoxurile economiei din perioada comunistă decât celebra sintagmă „refuzat la export”. Pentru o mare parte dintre românii care au trăit în anii ’80, produsele considerate „refuzate la export” […]









