Volumul Memoria Arhivelor – Primele trei decenii de la făurirea României Mari, lansat la Târgul de Carte „Alba Transilvana”

Volumul Memoria Arhivelor – Primele trei decenii de la făurirea României Mari cuprinde documente, cele mai multe inedite, provenite din toate judeţele ţării, referitoare la modalitatea de sărbătorire a actului de la 1 decembrie 1918 bineînţeles, în primele trei decenii de la făurirea României Mari. Deşi iniţial s-a dorit realizarea unui volum care să cuprindă doar acte emise de instituţii de stat şi persoane particulare, numărul mare de articole din presa vremii depistate şi trimise de serviciile şi birourile Arhivelor Naţionale au permis şi includerea acestora în volum, mai cu seamă datorită bogăţiei informaţiilor prezentate.

Pentru păstrarea specificului fiecărui judeţ, nu s-a optat pentru ordonarea strict cronologică a documentelor, ci pentru gruparea documentelor în funcţie de judeţul în care au fost depistate, în cadrul fiecărui judeţ documentele fiind ordonate cronologic, în funcţie de data emiterii. La ordonarea cronologică s-au avut în vedere normele arhivistice în vigoare, documentele care nu aveau menţionate luna şi ziua emiterii fiind ordonate la sfârşitul anului.

În ceea ce priveşte transcrierea documentelor, a fost respectată forma originală, fiind păstrat limbajul epocii, precum şi ortografia specifică.

Documentele provenite de la structurile judeţene ale Arhivelor Naţionale din Transilvania şi Banat arată că anii următori lui 1918 nu au şters şi nici înlocuit importanţa actului de la Alba Iulia. Sărbătorită cu fast, ziua unirii cu „Patria Mamă” a fost prilej de adunări populare, luări de cuvânt, Te-Deum-uri, precum şi de punere în scenă a unor spectacole cu caracter naţional, cântecele, poeziile şi piesele de teatru reflectând modul în care conştiinţa contemporanilor se raporta la unirea tuturor românilor.

Un moment deosebit l-a reprezentat anul 1929, când, în luna mai, au fost aniversaţi 10 ani de la Marea Unire. Programul evenimentului de la Alba Iulia a fost grandios, participând la manifestări reprezentanţi ai românilor din toată ţara, precum şi o puternică delegaţie a românilor din Statele Unite ale Americii. De asemenea, în fiecare judeţ au fost organizate adunări populare şi spectacole cu caracter naţional, precum şi gesturi deosebite, aşa cum a fost ordinul Inspectoratului sanitar Arad de a se sădi în curtea spitalelor un pom, în amintirea celor 10 ani de Românie Reîntregită.

O perioadă de stagnare a modului de exprimare publică a sentimentului naţional au reprezentat-o anii celui de-al doilea război mondial, când Guvernul a solicitat autorităţilor publice să limiteze manifestările de stradă, procesiunile şi adunările în pieţe publice, admiţându-se doar întrunirile în săli închise. Prefecţii erau obligaţi să atragă atenţia organizatorilor ca prin cuvântările lor „să nu atingă probleme care pot aduce prin substratul lor greutăţi în linia de conduită ce şi-a trasat conducerea ţării”.

În restul provinciilor româneşti, în Moldova şi Ţara Românească, constatăm în anii imediat următori lui 1918 o tendinţă de comasare a aniversării Marii Uniri (1 decembrie) şi Micii Uniri (24 ianuarie), sărbătorite de regulă în preajma zilei de 24 ianuarie.

După împlinirea unui deceniu de la Marea Unire, dar şi în momentul în care tendinţele revizioniste ale statelor învinse în primul război mondial erau tot mai intense, s-a observat o revigorare a sentimentului naţional, prin înfiinţarea în 1933 a Ligii Antirevizioniste Române. Asistăm astfel în oraşe precum Călăraşi, Constanţa, Buzău, Galaţi ori Roman la manifestări grandioase, la care participă întreaga comunitate, încheiate, de regulă cu moţiuni adresate regelui Carol al II-lea, prin care se confirmă sprijinul societăţii pentru menţinerea unităţii statale a României.

Lucrarea, realizată în cadrul proiectului Memoria arhivelor, desfăşurata  în parteneriat al Consiliului Judeţean Alba cu Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, continuă eforturile de cercetare şi valorificare a documentelor istorice, fiind deopotrivă folositoare specialiştilor dar şi tinerilor înclinaţi spre valorificarea surselor documentare ale perioadei contemporane.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---