Vişinele scad colesterolul şi riscul de diabet

     Acrişoare şi apetisante, vişinele au un conţinut bogat în elemente nutritive, săruri minerale şi vitamine. Acrişoare şi zemoase, vişinele sunt aşteptate cu nerăbdare de gospodine, pentru a fi folosite la prăjituri, sufleuri, torturi, sosuri, siropuri, dulceţuri, îngheţate şi alte preparate dulci. Vişinele îşi leagă însă renumele de vişinată, licoarea cu gust inconfundabil, care nu lipseşte din pivniţa niciunui gospodar care se respectă. Vişinele sunt o sursă bogată de vitamine – PP, E, B1, B2, caroten etc. – zaharuri şi minerale: potasiu, fier, fosfor, calciu, magneziu, cupru şi zinc. Sucul de vişine cu lapte se foloseşte în tratarea artritelor, în stările febrile, bronşite, astmul bronşic sau în indispoziţiile psihice. În plus, vişinele ne feresc de boli cardiace şi insomnie. Pentru a le savura pe tot parcursul anului, puneţi vişinele la conservat! Prima metodă – congelarea – păstrează aproape integral calităţile fructului. Este o muncă puţin migăloasă, dar sigur merită. Astfel, se spală vişinele, se scot sâmburii, apoi se lasă să se scurgă bine. După aceea, se aşează într-o tavă la congelator, pe un singur rând. Când sunt îngheţate bine se scot din tavă şi se pun în pungi. Păstrându-şi forma, pot fi folosite pentru decorarea torturilor şi prăjiturilor. A doua variantă constă în folosirea unui conservant: aspirina. Vişinele – spălate şi curăţate de sâmburi – se pun cu zahăr într-o cratiţă mare, să-şi lase sucul. Între timp se pregătesc borcane de câte 400 sau 800 g, în care se pune câte o aspirină netamponată, în borcanul de 400 g, sau două, în cel de 800 g. Se umplu borcanele cu vişine, peste care se toarnă sucul (sucul trebuie să acopere fructele), apoi se închid borcanele ermetic şi se pun în cămară.
Sănătatea din vişine
lConţin o cantitate mare de potasiu, care contribuie la stabilizarea ritmului cardiac şi la sănătatea pielii. Sunt utilizate în maladii ale rinichilor, stomacului şi căilor respiratorii; lScad colesterolul şi riscul de diabet; lSe recomandă pentru detoxifierea organismului, îndeosebi a rinichilor; lSunt benefice în artrită; lConţin antioxidanţi, în special vitamina C; lScad nivelul de acid uric din sânge, contribuind la prevenirea gutei;  lAu o acţiune uşor laxativă, contribuind la ameliorarea constipaţiei.

Vişinele, dătătoare de energie

    Cea mai veche menţiune scrisă despre vişin datează din anul 340 î.d.Hristos, într-o lucrare a lui Aristotel, în care este descrisă tehnica de înmulţire a acestuia. Vişinul este un copac din aceeaşi familie cu cireşul, dar este mai puţin înalt, are frunze lucioase şi dinţate pe margini, flori albe şi este cultivat pentru fructele sale globuloase, de culoare vişinie, mai mult acre decât dulci. În scopuri medicinale, de la vişin se folosesc codiţele fructelor, frunzele şi scoarţa ramurilor tinere. Codiţele conţin potasiu, derivaţi flavonici şi tanin. Se folosesc în ceaiuri diuretice, sub formă de infuzie. Datorită taninului din compoziţie, ceaiul de codiţe de vişine are proprietăţi astringente, folosindu-se şi în caz de diaree.
Frunzele de vişin, bine uscate şi mărunţite, se folosesc, sub formă de decoct, prin fierbere, la foc mic, timp de 15 minute, pentru un ceai diuretic. Datorită iodului şi potasiului din compoziţie, ceaiul se foloseşte şi în tratarea afecţiunilor cardiace şi a diareei.
lCeai de codiţe, contra febrei
Scoarţa bine uscată de pe ramurile tinere se fierbe, obţinându-se un excelent ceai împotriva febrei. De altfel, ceaiul din scoarţa de vişin se recomandă, din când în când, şi oamenilor sănătoşi, în scopul prevenirii bolilor de rinichi. E recomandat să se consume vişine atât proaspete, când le este vremea, cât şi congelate, deoarece conţin o mare cantitate de potasiu, care contribuie la stabilizarea ritmului cardiac şi la sănătatea pielii. Apoi, ajută în boli de rinichi, stomac şi ale căilor respiratorii, scad colesterolul, scad nivelul de acid uric din sânge, ajutând astfel la prevenirea atacurilor de gută, detoxifică organismul, au acţiune uşor laxativă.
lContraindicaţii
Nu trebuie însă exagerat, 200 de grame de vişine pe zi fiind suficiente. Vişinele trebuie consumate cu mare prudenţă de persoanele care au o aciditate ridicată a sucului gastric, de cele care suferă de diaree sau diabet, obezitate ori afecţiuni cronice ale plămânilor.

Streaming Live by Ustream

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News