VIDEO | Transapuseana – DJ 107 I, povestea celei mai mari investiții din România, derulată pentru modernizarea unui drum județean

Transapuseana – DJ 107 I, povestea celei mai mari investiții din România, derulată pentru modernizarea unui drum județean

Povestea Transapusenei, drumul spectaculos care străbate culmile Munților Trascău, de la drumul pietruit, la primele lucrări la terasamente, primul strat de asfalt, turnarea stratului de uzură, recepția lotului 1 și într-un final finalizarea întregului traseu, a fost urmărită și relatată, pas cu pas, de ziarulunirea.ro. Sunt zeci de reportaje, de video-uri și mii de fotografii făcute de reporterii ziarului nostru.

După 9 ani de la momentul primelor demersuri oficiale, lucrările de modernizare a drumului județean Transapuseana au fost finalizate. DJ 107I face legătura între municipiul Aiud și satul Cerbu din comuna Bucium, pe crestele munților Trascău și Metaliferi, pe o distanță de 78,42 de kilometri.

Rezultatul investiției derulate de Consiliul Județean Alba este un drum spectaculos, care va oferi o șansă uriașă de dezvoltare zonei de sud a Munților Apuseni. Transapuseana este, până în prezent, cea mai mare investiție din România realizată pentru modernizarea unui drum județean. Proiectul a avut, în total, o valoare de 358 de milioane de lei, adică aproape 72 de milioane de euro.

Video – Transapuseana, pe timpul când era doar un drum județean de pământ, blocat de garduri electrice pentru animale:

Citește și: VIDEO ȘTIREA TA. Transalpina de Apuseni, blocată de un fir de gard electric pentru vaci

Planurile Consiliului Județean Alba privind soarta acestui drum sunt vechi, dar nu au putut fi puse în aplicare până la oportunitatea oferită de fondurile europene. Fără acești bani, investiția nu putea fi realizată, în condițiile în care valoarea confinanțării oferite de Uniunea Europeană este de aproape 250 de milioane de lei (50 de milioane de euro).

Restul banilor au fost alocați din fonduri guvernamentale și de la Consiliul Județean Alba. Lucrările pe lotul 1 au fost recepționate în aprilie 2024, urmând ca pentru lotul 2, documentul să fie semnat până la sfârșitul lunii septembrie. Se poate circula în condiții optime de siguranță, de la un capăt la altul al drumului.

Transapuseana, un muzeu viu

„Istoria acestui drum a început acum 2000 de ani, în vremea romanilor. Porțiuni din acesta coincid cu ceea ce au făcut romanii atunci. Este un drum istoric și un drum al tradiției. A fost folosit, parțial, și de Avram Iancu, când a mers spre Blaj. Este aproape un muzeu viu, dacă te uiți în dreapta și în stânga lui găsești încă gospodării de 100 de ani, chiar și obiceiuri foarte vechi.

Video – Transapuseana înainte de începerea lucrărilor:

În general, sunt comunități românești, mai puțin în zona Aiudului. Deservește o populație de aproximativ 30.000 de locuitori, marea majoritate în zona municipiului Aiud”, spune Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Județean Alba pentru ziarulunirea.ro.

Celelalte localități traversate sunt Aiudul de Sus, Râmeţ, Brădeşti, Geogel, Măcăreşti, Bîrleşti Cătun, Cojocani, Valea Barnii, Bîrleşti, Mogoş, Valea Albă, Ciuculeşti, Bucium, Izbita, Coleşeni, Bucium Sat și Cerbu. Oamenii de aici au acum un acces mult mai facil, atât spre DN1 și autostrada A10, la Aiud, cât și spre DN74, drumul național care leagă Abrudul de Alba Iulia.

Transapuseana – o oportunitate turistică foarte mare

„Reabilitarea drumului a început, practic, în 2005, atunci când prioritatea numărul unu a Consiliului Județean Alba și a mea a devenit rețeaua de drumuri a județului. Aveam peste 1.000 de kilometri de drum. Inițial, din punct de vedere al asfaltării, s-au abordat cele două capete unde era densitatea de populație majoră.

Este vorba despre zona Bucium – Mogoș, respectiv în zona Aiudului, prin pădurea și aria naturală Sloboda. Având, evident, întreținerea permanentă a zonei pietruite dintre Sloboda, Ponor, și până la Mogoș.

Video – Transapusena, lucrări la terasamente:

Oportunitatea majoră pentru noi au fost fondurile europene, unde am căpătat experiență foarte bună prin alte proiecte de succes din trecut. Două exemple ar fi DJ 107, de 40 de km, care leagă Blajul de Târnăveni, și DJ 107M, de la Buru la Aiud. Deja aveam notorietatea drumurilor din Alba, fiind un județ cu o infrastructură bună, spre foarte bună”, afirmă Ion Dumitrel. Tema de proiectare a fost abordată pe două tronsoane, unul dinspre Aiud, înspre zona Ponor, unul dinspre Bucium și Mogoș. Astfel, proiectul a fost împărțit în două loturi, de lungime aproximativ egală.

„La un moment dat, gândeam să păstrăm niște tronsoane în situ, adică să le facem în zona pietruită, așa cum era în perioada medievală, dar, până la urmă, prin programul de finanțare nu s-a reușit păstrarea tronsoanelor respective. Drumul are un caracter strategic și reprezintă o conexiune importantă cu rețeaua TEN-T. Abordarea noastră a fost una de ansamblu.

Păstrăm, evident, caracterul social să deservim populația aferentă zonei, dar l-am văzut și ca o oportunitate turistică foarte mare. Deja au început să se construiască pensiuni, iar prețul terenului a crescut. Este una din puținele zone din România unde se mai pot vedea șuri vechi de peste 100 de ani acoperite cu paie. În plus, peisajul este cu totul deosebit”, a completat preşedintele Consiliului Județean Alba.

Video – Transapuseana, turnarea primului strat de asfalt:

De-a lungul drumului există situri arheologice care arată o anumită activitate în zonă. În zona comunei Râmeț se derulează de mai mulți ani un proiect de cercetare într-un șantier arheologic, în colaborare cu instituții din SUA și Germania, unde s-au descoperit morminte vechi de 5000 de ani.

Modernizarea Transapusenei a fost gândită și ca o dezvoltare în ansamblu a zonei. Astfel, a fost inițiat un alt proiect foarte important, care vizează modernizarea DJ 750C, care va asigura legătura directă din comuna Sălciua, peste Munții Trascău, până în DN1, în zona Teiuș. Tronsoanele care necesită o adenție sporită, aflate la nivelul de piatră sau chiar pământ, sunt cele care asigură legătura dintre Sălciua și DJ 107I, în zona comunei Ponor, respectiv legătura dintre comuna Râmeț și Valea Mănăstirii.

Astfel, proiectul de modernizare a celor 40 de kilometri din DJ 750C: Sălciua de Sus (DN 75) – Dealu Caselor – Valea Largă – Vale în Jos – Ponor – Râmeţ – Valea Mănăstirii – Geoagiu de Sus – Stremţ – Teiuş (DN 1) costă 210 milioane de lei. Și în acest caz, finanțarea ar urma să fie asigurată în cea mai mare parte din fonduri europene. Al doilea proiect important derulat de Consiliul Județean în această zonă se referă la modernizarea DJ 107K, Întregalde – Bîrlești (intersecție cu DJ 107I).

Video – Transapuseana, turnarea primului strat de uzură:

Drumul are o lungime de 13,5 kilometri, iar termenul de finalizare este 2025. Proiectul este în derulare, are o valoarea totală de 25 de milioane de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Național „Anghel Saligny”.

Transapuseana – obiective turistice. Drumul Mănăstirilor, locuri de picnic, belvedere și parapantă

Proiectul Transapuseana nu s-a derulat fără momente critice. În 2022, a fost nevoie de rezilierea contractelor pe ambele loturi, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor din contracte. Lucrările rămase de executat au fost scoase din nou la licitație, contractele fiind obținute de firma Elis Pavaje SRL.

”Noi încercăm acum să-l valorificăm ca și produs turistic, ca și punct de plecare pentru dezvoltarea zonei. O zonă care, din nefericire, se depopulează, o zonă cu un potențial extraordinar din toate punctele de vedere. Ne poate aduce, cum să zic eu, plus valoare serioasă și cel puțin din punct de vedere turistic. Avem și o abordare din punct de vedere a arhitecturii zonei. Sperăm noi să reușim împreună cu autoritățile locale să păstrăm o arhitectură care să rămână în contextul zonei.

Video – Transapuseana, finalizarea lotului 1:

Colegii de la Arhitectură deja inițiază niște proiecte, concurs de soluții privind amenajarea locurilor de picnic și parcării dedicate turiștilor. Am făcut inventarierea locurilor de belvedere, în care să organizăm spații de fotografie, unde poți face parapantă, unde sunt zone de cățărare, unde poți face picnic.

Va fi și un Drum al Mănăstirilor, completat după ce va fi gata și cu DJ 750C. Adică să-i dăm tot caracterul turistic. E mult mai fezabil, având în vedere că durata lui de exploatare este de 12 luni. Este și pădure, este și stâncă, este și pășune, este și gol alpin. Oricând poți să găsești ceva frumos pe tot drumul ăsta”, a afirmat Dan Popescu, administrator public la Consiliul Județean Alba.

În zonă se află patru mănăstiri căutate de credincioși: Mănăstirea Râmeț, cu hramul ”Sfinților Apostoli Petru și Pavel”, biserica veche a mănăstirii datând din secolul al XIV-lea și Schitul „Izvorul Sfântului Ghelasie” de la Hopagi în comuna Râmeț, respectiv Mănăstirea „Sfântul Nectarie” – Mănăstirea de monahi și Mănăstirea „Sfântul Spiridon” – mănăstirea de maici, la Ponor.

Valoare terenului a crescut foarte mult, după modernizarea Transapusenei. Un metru pătrat se vinde în prezent cu 15 euro. Deja, în zonă au fost deschise primele pensiuni. Pe drumul dintre pădurea Sloboda și centrul administrativ al comunei Râmeț se află cinci pensiuni sau cabane turistice.

Transapuseana, deschisă tot anul: O continuare pentru turiștii care traversează Transalpina

Transapuseana este și o continuare pentru turiștii care traversează Transalpina, drumul național care face legătura între sudul țării și Transilvania, peste culmile Carpaților. De la Sebeș, locul unde se încheie DN 67C, și până la Aiudul de Sus, unde începe Transapuseana, se poate ajunge în 30-40 de minute, pe autostrada A10.

Drumul județean are, însă, o caracteristică diferită și avantajoasă: poate fi ținut deschis pe tot parcursul anului. Autoritățile județene și-au făcut calculele și pot suporta fără probleme întreținerea în perioada de iarnă.

Acces facil spre școli, unități sanitare și orașele învecinate. Sprijin pentru fermieri

Beneficiarii direcți ai modernizării drumului sunt şi fermierii care au implementat peste 200 de proiecte pentru sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă, instalarea tinerilor fermieri, modernizarea exploataţiilor agricole, plus alte sute de familii care cresc animale în această zonă.

Pentru locuitorii comunelor Râmeț şi Ponor, reprezintă unica legătură cu municipiul Aiud, iar pentru locuitorii comunelor Mogoş şi Bucium reprezintă singura legătură cu drumul naţional DN74 prin care se asigura legătura cu municipiul Alba Iulia, dar şi cu oraşul Abrud.

Mai mult, s-a realizat asigurarea mult mai facilă a elevilor la unităţile de învăţământ din Aiud, Cluj Napoca, Turda, Abrud, Câmpeni. În plus, locuitorii beneficiază acum de condiții mult mai bune de transport către unități sanitare din aceste localități sau din alte oraşe din regiune. Nu în ultimul rând, locuitorii comunelor de pe traseul Transapusenei pot ajunge mult mai ușor la locul de muncă din zonă sau din oraşele învecinate.

Rezultatele proiectului

*78,42 km de drum modernizat
*6,7 km pistă simplă (cu un sens) de biciclete construite/modernizate
*12.610 mp trotuare /trasee pietonale modernizate/realizate
*21 staţii noi de autobuz, prevăzute cu alveola
*5 categorii de elemente suplimentare destinate siguranţei circulaţiei (27.545 ml parapete de protecţie, 446 buc. semnalistică verticală, 21 buc. semnalistică cu avertizare luminoasă pentru treceri de pietoni, 79 buc. borne kilometrice, 706 buc. borne hectometrice)
*16 poduri reabilitate/construite
*29.756 locuitori – populaţie deservită de DJ 107I care asigură accesul la coridoarele TEN-T
*Potențialul turistic al zonei

Obiective turistice legate de Transapuseana

Frumusețea drumului este transmisă cel mai bine de un turist care a traversat recent Transapuseana: „Este printre cele mai frumoase drumuri pe care am fost în România, poate chiar cel mai fain. Am intrat pe DJ 107I la Cerbu, chiar lângă Abrud, și am ieșit la capătul Aiudului, după 75 de kilometri.

Video: Transapuseana, ultimele lucrări înainte de finalizare:

Cea mai faină porțiune e în zona comunelor Ponor și Râmeț, unde șoseaua cred că urmează traseul unui vechi drum de plai și lasă pe dreapta (sau stânga, depinde de unde vii) văile de dedesubt, cu Cheile Râmețului. E ca și când stai la ultimul nivel al unui teatru antic și Apusenii fac spectacol pe scenă”.

Râmeț

*Mănăstirea Râmeț, cu hramul ”Sfinților Apostoli Petru și Pavel”, biserica veche a mănăstirii datând din secolul al XIV-lea
*Expoziția etnografică Brădet (localitatea Brădet, strada Principală)
*Rezervația naturală ”Cheile Râmeților” (40 ha)
*Schitul „Izvorul Sfântului Ghelasie” de la Hopagi
*Rezervația naturală ”Cheile Pravului” (3 ha), satul Cheia
*Rezervația naturală ”Cheile Piatra Bălții” (2 ha), satul Cheia
*Rezervația naturală ”Cheile Mănăstirii” (15 ha), satul Valea Mănăstirii
*Platoul Tarcăului loc de referinţă pentru comunitatea Râmeţ, se organizează şi se desfăşoară anual ”Zilele Râmeţului”. Este situat aici Monumentul Eroilor, locul de desfăşurare a unor evenimente culturale importante
*Valea Inzelului, unde sunt două mori de apă încă funcţionale pe care localnicii le folosesc pentru a face făină
*Valea Inzelului – un meşter care face încă roţi pentru carele trase de boi, fiindcă aici nu sunt tractoare (nefiind condiţii prielnice pentru practicarea agriculturii) şi nici cai (pentru că nu sunt la fel de rezistenţi ca şi boii).

Video – Transapuseana, pregătită de recepția finală a lucrărilor:

Ponor

*Biserica de lemn ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Geogel, construcție 1751, monument istoric
*Biserica “Sf. Nicolae” din Ponor
*Mănăstirea „Sfântul Nectarie” – Mănăstirea de monahi
*Mănăstirea „Sfântul Spiridon” – Mănăstire de maici
*Biserica Măcărești
*Rezervația naturală „Vânătările Ponorului” (5 ha), satul Vale în Jos
*Rezervația naturală „Cheile Geogelului” (5 ha), satul Geogel
*La casa lu’ Moș Lucă

Mogoș

*Biserica de lemn ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Cojocani, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
*Biserica de lemn ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” din satul Bârlești, construcție 1844, monument istoric.
*Căsuța cu paie ”La Moșul Lică”
Evenimente: Proiectului cultural-științific și educativ Ovidiu Bîrlea – Tradiții culturale la Mogoș; Clacă la coasă
Tradiţii: Colindatul la Mogoş, un obicei unic în Apuseni care se păstrează şi astăzi

Bucium

*Colecția etnografică Bucium Șasa
*Muzeul Buciumanilor, sat Bucium Poieni nr. 629; Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Bucium Izbita; Biserica ”Sf. Arhangheli” din Bucium Șasa; Biserica de zid ”Înălțarea Domnului” din Bucium Poieni; Biserica „Bunavestire” din Bucium Sat; Biserica de zid ”Bunavestire” de la Bucium Muntari; Biserica ”Sf. Arhangheli” din Bucium Cerbu
*Casa Fefeleaga; Casa memorială a Ecaterinei Varga
*Complexul muzeal ”Casa Fefeleaga” din Bucium Sașa
*Drumul roman
*Rezervația naturală ”Detunata Goală” (24 ha)
*Rezervația naturală ”Detunata Flocoasă” (5 ha)
*Rezervația naturală ”Poiana cu narcise de la Negrileasa” (5 ha).

Mai multe fotografii cu Transapuseana:

Transapuseana, înainte de finalizarea lucrărilor:

Transapuseana, iarna, după finalizarea lotului 1:

Transapuseana – înainte de asfaltare:

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI