VIDEO| Tradiţia lespedarilor păstrată vie de către un meşter din Apuseni. Cum se face o lespede şi la ce se foloseşte

Tradiţia lespedarilor păstrată vie de către un meşter din Apuseni. Cum se face o lespede şi la ce se foloseşte

Arta populară tradiţională a moților din Munţii Apuseni este păstrată vie de către meşterii populari. Una dintre meseriile tradiţionale pe cale de dispariţie este cea de lespedar sau arta confecţionării lespezilor din piatră.

Lespedea a fost în trecut un obiect casnic nelipsit din locuinţele moţilor. Era folosită în special la prepararea şi coacerea vestitelor plăcinte moţeşti cu brânză. În vremurile din prezent, puţine locuinţe mai au în bucătărie un asemenea obiect. Lespedea a fost înlocuită cu tigaia.

Plăcinta pe lespede e o marcă a Apusenilor. Piatra fierbinte o coace altfel decât cuptoarele electrice sau pe gaz. Dacă pui o bucată de carne pe lespede, piatra absoarbe toată grăsimea, se face în sucul ei propriu. La fel şi cu peştele. Se pot face şi clătite în tigaia de piatră, care au un gust mult mai bun faţă de cele preparate în modul clasic.

Procedeul de realizare al lespezilor nu este unor uşor. După ce piatra este identificată şi scoasă din carieră are loc trasarea formei rotunde, apoi urmează cioplirea cu securea, iar ulterior piatra este tăiată cu fierăstrăul la grosimea necesară. În final, lespedea este şlefuită şi capătă un aspect comercial, numai bună de folosit la gătit.

Meşterul tradiţional Petru Popa, coordonator al clasei de „Confecţionare lespezi de piatră” din cadrul Centrului de Cultură ”Augustin Bena” din Alba Iulia, explică cum se face o lespede de piatră. „Piatra pentru lespezi e o marmură mai moale, care se poate lucra cu toporul şi tăia cu fierăstrăul. În carieră săpăm şi scoatem piatra care este bună. Sunt multe pietre, dar nu sunt toate bune, au fisuri în ele”, spune Petru Popa.

Potrivit acestuia, după ce piatra ajunge la atelier, aceasta se îndreaptă cu toporul. Mai apoi se trasează cu compasul forma rotundă. Piatra se prelucrează în continuare cu dalta şi securea, fiind tăiată în final cu fierăstrăul la grosimea dorită.

„După ce am terminat cu tăiatul şi finisatul, lespedea trebuie unsă cu o bucată de slănină sau untură. Mai apoi, lăsată la foc mic sau pe un calorifer, la o temperatură mai scăzută. După două zile se poate pune pe aragaz, pe plită, se poate prepara pe ea”, a explicat meşterul tradiţional.

Acesta spune că a învăţat meşteşugul confecţionării lespezilor de piatră de la tatăl său. „Acest meşteşug am început să îl practic de la o vârstă destul de fragedă. De la 10-12 ani am început să lucrez cu tatăl meu. Mi-a plăcut şi am continuat. Facem lespezi mai mult de tradiţie, de dragul de-a face. Aş vrea să duc tradiţia mai departe şi băieţilor mei, mai am nepoţi, îi învăţ şi pe ei”, a mai spus Petru Popa.

Procedeul de realizare al lespezilor nu este unor uşor: După ce piatra este identificată şi scoasă din carieră are loc trasarea formei rotunde, apoi urmează cioplirea cu securea, iar ulterior piatra este tăiată cu fierăstrăul la grosimea necesară. În final, lespedea este şlefuită şi capătă un aspect comercial, numai bună de folosit la gătit.

O lespede costă 150 – 200 de lei şi este confecţionată într-o zi de lucru.

Meşterul nu face mulţi bani din confecţionarea unui astfel de obiect casnic, dar ţine să ducă tradiţia mai departe. Prin târguri, pe lângă alte obiecte tradiţionale, are tot timpul cu el şi câteva lespezi pe care le oferă spre vânzare. Copilul său a învăţat tehnice confecţionării lespezilor şi dce tradiţia mai departe.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News