VIDEO. ”Statu` la vase”, obicei unic, în a doua zi de Paști, care sărbătorește cuplurile proaspăt căsătorite, în comuna Șugag

https://www.facebook.com/ObservatorAntena1/videos/2006807896025564/

”Statu` la vase”, unul dintre cele mai vechi obiceiuri, unic în România, sărbătorește în a doua zi de Paști toate cuplurile căsătorite în ultimele 12 luni, originare din Șugag, județul Alba. Sătenii le aduc vase și lucruri necesare în gospodărie, iar tinerii îi servesc cu bucate tradiționale.

În acest an, la străvechiul obicei închinat vieţii de familie, denumit ”Statu` la vase”, care a avut loc în comuna Şugag din Munţii Sebeşului, au fost cinstite doisprezece perechi de tineri, care s-au căsătorit în anul pascal 2017-2018. În 2017 au fost sărbătorite 18 cupluri.

Obiceiul s-a desfășurat în curtea bisericii din Şugag, de la ora 11.00, după Sfânta Liturghie, unde tinerele familii, îmbrăcate în frumosul şi elegantul port popular, și-au așteptat naşii, rudele şi prietenii care au adus vase sau alte daruri potrivite pentru gospodărie, iar apoi au rămas împreună până seara și au ascultat muzică populară.

Astfel, după slujba religioasă, cei 24 de tineri îmbrăcaţi în costume tradiţionale au așteptat în curtea bisericii, cu o masă frumos împodobită, să iasă oaspeţii de la slujbă pentru a-i servi cu bunătăţi tradiţionale, cu preponderenţă pregătite pentru Paşti, precum ouă roşii, drob, preparate din carne de miel, cozonaci, pască, prăjituri, colăcei, vin şi ţuică.

Totodată, în curtea bisericii tinerii au primit binecuvântarea preoţilor. Cu acest prilej au fost sfinţite mesele îmbelşugate, iar slujba s-a încheiat cu îndemnul făcut de preoţi pentru naşi de a le fi sprijin tinerilor căsătoriţi, de a-i îndruma şi sfătui la fiecare necaz din viaţa lor, iar tinerelor familii le-au fost adresate urări de bunăstare, viaţă lungă, fericită şi prosperă.

Aproape toată comunitatea a venit cu daruri pentru cuplurile proaspăt căsătorite, obiceiul tradiţional constând în aducerea de vase şi obiecte de uz casnic, unele realizate de meşteri populari, spre exemplu, unelte de lemn, ciubere şi vase pentru gospodărie.

După ce au mâncat din bunătățile tradiționale, sărbătoarea a continuat cu un spectacol folcloric cu îndrăgiţi artişti din judeţul Alba precum Roxana Reche, Maria Filimon, Floricica Moga, Cătălin Haşa, Dorina Nariţa, Nicolae Plută şi Cătălin Haşa.

În program a fost inclus şi un moment al Ansamblului de dansuri al Centrului de Cultură Augustin Bena Alba, coregrafia fiind semnată de Alexandra Oargă şi Flaviu Mârza. Conducerea muzicală a întregului eveniment a fost asigurată de Alexandru Pal. Spectacolul s-a bucurat şi de prezenţa invitaţilor Ionela Sterp şi Doinel Hândorean dar şi a Formaţiei de fluieraşi a Căminului Cultural Şugag.

Etnologii spun că „Statu’ la vase” ar data din perioada tracilor şi este un străvechi obicei, unic în ţară, ce reuneşte atât sărbătorirea întemeierii unei familii cât şi sărbătorirea Sfintei Învieri a Domnului.

Pregătirile pentru “Statu’ la vase” au început odată cu intrarea în Săptămâna Mare, când oamenii satului îşi curăţă casele, îşi purifică şi îşi pregătesc veşmintele şi sufletele pentru a întâmpina cum se cuvine Învierea Domnului.

Costumele cu care mirii şi miresele se îmbracă în a doua zi de Paști sunt scoase din lada de zestre, curăţate şi pregătite încă de la începutul Săptămânii Mari, de luni sau marţi, povestesc sătenii.

Tot pentru acest obicei, în Miercurea Mare, familiile mirilor ce s-au căsătorit în anul Pascal ce a trecut duc la biserică daruri de mulţumire pentru o viaţă lungă şi fericită a tinerilor.

Potrivit etnografilor, în trecut vasele folosite în ceremonialul acesta erau confecţionate din lemn şi lut. În prezent, unele vase sunt cumpărate de la vânzătorii ambulanţi care, cu prilejul acestei sărbători, umplu uliţele din vatra satului, mai ales cele mai apropiate de biserică.

Obiceiul, care îşi are originile în negura timpului şi nici măcar nu se cunoaşte cu exactitate când a apărut, a fost reluat în anul 2008, după o pauză de 18 ani.

Şugag, comună veche de oieri, se află la 30 de kilometri de Sebeş, fiind una dintre cele mai mari şi mai bogate localităţi de pe Valea Sebeşului.

Comuna este atestată documentar din anul 1575 şi îşi trage numele de la apele tumultoase ce se scurg de pe versanţii munţilor, denumite în limbajul popular şugăgi. Şugagul are o suprafaţă de peste 250 de kilometri pătraţi şi peste 2.700 de locuitori.

Zona Văii Sebeşului, pe care Mihail Sadoveanu o denumea Valea Frumoasei, cuprinde în arealul Şugagului rezervaţia naturală de la Luncile Prigoanei şi Porţile Raiului.

Sursa Video Antena 1, Observator

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI