VIDEO| SÂNZIENE 2021: Tradițiile și obiceiurile care sunt ținute vii atât în județul Alba, cât și în țară

SÂNZIENE 2021: Tradițiile și obiceiurile care sunt ținute vii atât în județul Alba, cât și în țară

În ziua de 24 iunie, românii sărbătoresc Sânzienele, sau Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Se spune că în acea zi, în care acesta s-a născut, oamenii au coborât cu animalele de la câmp, punându-le în coarne flori de sânziene.

În acest sens, Adriana Tutuianu, etnograf al Muzeului Unirii din Alba Iulia, a povestit, pentru cititorii ziarulunirea.ro, următoarele: „Foarte cunoscută este această sărbătoare, pe teritoriul acestei țări și nu numai, și la nivel european. La nivel european de exemplu este sărbătorit Piticul Frunzișului, adică este îmbrăcat un băiat în frunze și este stropit cu apă de către săteni.

În Transilvania, de obicei, sărbătorea Sânzienelor începe de dimineață, înainte de răsăritul soarelui, când fetele și băieții merg la câmp, culeg flori de sânziene, pe care fetele încep să le împletească. Pentru băieți fac acele coronițe în formă de cruce, iar pentru ele, sub formă rotundă.

Cu aceste coronițe ele merg acasă și le aruncă în grajdul animalelor. Dacă de coroniță se apropie un animal mai în vârstă, va urma ca fata sau băiatul să se căsătorească cu o persoană în vârstă.

De asemenea, le aruncau pe casă, în unele locuri. Dacă coronița cădea, atunci se spunea că omul va muri destul de repede. În schimb, avea voie de trei ori să facă acest lucru.

Un alt obicei destul de răspândit în Transilvania este împodobitul boilor, care s-a desfășurat și în județul nostru, în Micești, Bărăbanț, Cergăul Mare, Făget și Lupul.

Pregătirea dura trei zile. Se forma o ceată, se alegea cel mai frumos bou din sat, era lăsat să pască toată noaptea în voie, iar de dimineață, fetele și feciorii plecau să culeagă flori de sânziene, cu care urmau să îl împodobească.

Boul era împodobit la coarne cu sânziene, deasupra i se punea un lepedeu, împodobit de obicei cu batiste sau panglici, iar cu acest bou, fetele și băieții porneau prin sat. Se spune că în momentul în care ceata de feciori pornea cu boul prin sat și îl întărâtau puțin pe boul, iar una dintre fete trebuia să îl prindă direct de coarne. Bineînțeles că se înghesuiau mai multe, iar cea care reușea, conducea jocul în acea seară și se spunea că în acel an urma să se căsătorească.

În Oltenia există un obicei, i se spune Drăgaica. Din mai multe sate, fetele își alegeau o fată foarte robustă cu care mergeau în lan, îi împleteau o cunună de grâu, pe care ea o purta pe cap, De asemenea, culegeau flori de sânziene, pe care le împleteau și le purtau la brâu.

De asemenea, acest brâu era pus la uscat și pe tot parcursul anului era folosit ca și plantă tămăduitoare. De asemenea, se spune că în acea zi se poate găsi iarba fiarelor. De obicei, ariciul ducea iarba fiarelor în cuibul său.

Dacă nu găseau, îi luau puii, pe care îi puneau într-o cușcă de metal, iar ariciul lua cea iarbă, desfăcea cușca și automat cei care doreau să găsească acea iarbă o găseau datorită ariciului.”

Potrivit credinței populare, în noaptea de Sânziene se deschid cerurile, iar Sânzienle ies și joacă dansul ielelor în locuri retrase, ascunse de ochii lumii.

Acest dans nu poate fi obserat de nimeni, iar cel care îl va privi se va îmbolnăvi și nu se va mai vindeca vreodată.

Se spune că Sânzienele sunt femei foarte frumoase, asemenea unor zâne, care trăiesc în păduri sau pe câmpii. În noaptea de Sânziene se prind în horă, cântă și dansează.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI