VIDEO| Înmormântarea Fărșangului, sărbătoare mare la Rimetea. Obiceiul popular, păstrat de secole, care îngroapă iarna şi toate relele

VIDEO| Înmormântarea Fărșangului, sărbătoare mare la Rimetea. Obiceiul popular, păstrat de secole, care îngroapă iarna şi toate relele

Comuna Rimetea a fost, sâmbătă, 26 februarie, gazda Sărbătorii Fărşangului. În fiecare an, la Rimetea, localnicii şi participanţii „îngroapă“ iarna şi se pregătesc de postul Paștelui și un nou an agrar. Este vorba despre o tradiţie populară maghiară, veche de mai bine de 300 de ani.

Au participat zeci de oameni veniți să vadă obiceiul străvechi, oficialități și fețe bisericești. Președintele Consiliului Județean Alba a intrat în atmosfera sărbătorii, lăsându-se pictat de participanți.

Totul începe în clipele când feciorii satului se strâng laolaltă, costumaţi în haiduci şi straie populare. E momentul în care pornesc la colindat pe la fetele de măritat, în casele cărora cântă şi se prind la joc, pe un ritm alert şi colectiv, asemănător Buţii din Ţara Secaşelor. De fapt, la cât e de spectaculos şi antrenant, străvechiul obicei al Înmormântării Fărşangului aduce mai mult a alai de nuntă, cu tot tacâmul de muzicanţi, preot, cantor, mire şi mireasă.

Cu toţii sunt urmaţi de alţi tineri, perechi, îmbrăcaţi şi ei în porturi ţărăneşti, cu măşti pe feţe. După alai urmează faimoasa căruţă, trasă de măgăruş, cărând sicriul în care iarna e închisă, în mod simbolic. Pe urmă vin două „fete bătrâne”, trâgând o rădăcină de copac, semn al sterilităţii. Cât despre măştile purtate, groteşti, ele sunt de toate soiurile: ba draci şi peţitori, ba clovni, fete de țigani şi cerşetori…

„Este un eveniment și o sărbătoare populară vechi de secole, undeva prin 1770-1780 a apărut și este un lucru deosebit de frumos că locuitorii au reușit să păstreze o păstreze până în ziua de azi. Este un alai în straie populare, organizat de tinerii din sat, care duce un sicriu ce simbolizează toate relele ce s-ar putea abate asupra satului și care va fi distrus după ce alaiul va străbate toate ulițele satului. Distrugerea sicriului simbolizează alungarea tuturor relelor”, a explicat primarul comunei Rimetea, Deák-Székely Szilárd-Levente.

În fine, procesiunea devine din ce în ce mai hazlie şi zgomotoasă, de unde şi teatralitatea anumitor gesturi libere, violente, exagerate. Satul se adună apoi la izvor (faimosul „vaior” din Rimetea), unde fiecare pomeneşte necazurile şi bucuriile anului ce tocmai se încheie; de asemenea, sicriul va fi sfărâmat cu bâtele, în apa izvorului, în mod repetat. E un act satiric iar însemnătatea lui constă în alungarea anotimpului întunecos al iernii şi, odată cu el, a necurăţiei.

E un spectacol general, la care iau parte, vrând-nevrând, şi cei care stau deoparte şi cred că sunt „feriţi”. Adică oricând te poţi pomeni oricând cu „căneală” în obraji, de la „drăcuşorii” care umblă prin sat, mânjiţi cu funingine pe degete. Şi toate astea, pe o gălăgie de carnaval în care, nu-i aşa, tot farmecul e să încalci orice regulă… Astfel, și în acest an, pe data de : 26.02.2022, o să îl înmormântăm din nou pe Döme la Rimetea, transmit organizatorii, pe reteaua de socializare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI