Ştirea zilei

VIDEO| Imagini RARE cu căprioare cu pui și un cerb, filmate în mediul natural, într-o ”scăldătoare” din Parcul Natural Apuseni

Ioana Oprean

Publicat

în

Imagini rare cu mai multe ciute cu pui, dar și un cerb de toată frumusețea au fost surprinși de camerele de supraveghere amplasate în Parcul Natural Apuseni.

Filmulețul, numit „s-a dat startul la scăldătoare”, a fost publicat pe pagina de Facebook a Parcului Natural Apuseni.

În imagini se observa un exemplar de cerb în toată splendoarea lui, însoțit de o femelă. Au fost surprinși și mai mulți pui jucăuși de căprioară care profită alături de mamele lor de apă.

Cerbul (Cervus elaphus L., familia Cervidae) este un mamifer ierbivor din categoria rumegătoare, paricopitate (Artiodactyla). Familia Cervidae cuprinde circa 45 de specii, din care se mai pot aminti căprioara, renul și elanul. Caracteristice pentru cerb sunt coarnele ramificate care, de obicei, cresc numai la masculi și culoarea brun-roșcată.

Cerbii masculi sunt mai mari decât ciutele (femelele) și, spre deosebire de acestea, prezintă coarne caduce. Ca ordin de mărime, masculii au greutăți cuprinse între 180-300 kg, iar ciutele între 80-150 kg. Masculii pierd coarnele la începutul fiecărei luni martie, fenomen care se întinde, în funcție de vârsta și vigurozitatea fiecăruia dintre cerbi, chiar până în luna mai.

Cerbul preferă pădurile de mare întindere (păduri de foioase), liniștite și bogate în hrană, cu puține așezări omenești, sol fertil, cutreierate de ape curgatoare și cu mocirle bune pentru scăldători. O mare parte din hrana cerbului o constituie frunzele arborilor foioși. Răspandirea cerbului în România este condiționată de un factor foarte important: sensibilitatea lui fața de zgomote. Cerbul populează teritoriul României, întreg lanțul Carpaților, din Maramureș până în Oltenia, în Carpații Apuseni, unde s-au făcut repopulari foarte reușite.

Perioada împerecherii are loc la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lui octombrie şi se caracterizează prin boncănit sau muget, când au loc lupte între masculi. Perioada de gestaţie durează 34 săptămâni, femela născînd de obicei un singur pui, în luna aprilie-mai. În judeţul Alba, este întâlnit în special în zona Munţilor Apuseni dar şi în alte zone cu pă­duri de foioase, de amestec sau în păduri de răşinoase din zona montană.

Hrana cerbului este vegetala, fiind alcatuita din plante ierbacee si frunze de arbori, lujeri, muguri si coaja de arbori. Consuma si licheni, cercetand totodata in poieni si terenurile agricole care se gasesc in apropiere. Dușmanul natural cel mai de temut al cerbului este lupul. Pagube mai reduse fac și râsul și ursul.


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

Video | De la mocăniță la „Mocana” de azi: 130 de ani de trafic feroviar între Alba Iulia și Zlatna

Ioana Oprean

Publicat

în

De la mocăniță la „Mocana” de azi: 130 de ani de trafic feroviar între Alba Iulia și Zlatna O linie născută din nevoia de a scoate minereul din Valea Ampoiului a devenit una dintre cele mai recognoscibile căi ferate înguste din Transilvania. A trecut prin locomotive cu abur, locomotive diesel, schimbarea ecartamentului, dispariția traficului de […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

Și-a obligat concubina de 17 ani să se prostitueze în mai multe localități din țară: Inculpatul, condamnat la aproape 5 ani și jumătate de închisoare pentru trafic de minori și proxenetism

Ioana Oprean

Publicat

în

Și-a obligat concubina de 17 ani să se prostitueze în mai multe localități din țară: Inculpatul, condamnat la aproape 5 ani și jumătate de închisoare pentru trafic de minori și proxenetism Tribunalul Alba a soluționat cu o sentință cu executare un dosar de trafic de minori și proxenetism instrumentat de DIICOT Alba Iulia. Persoana inculpată […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO | La 71 de ani, o localnică dintr-o comună din Apuseni, încă țese tradiția la război: „Înainte așa era, trebuia să țeși ca să-ți faci straiță, ca să-ți faci lepedeu, ca să-ți faci țol”

Ioana Oprean

Publicat

în

La 71 de ani, o localnică dintr-o comună din Apuseni, încă țese tradiția la război: „Înainte așa era, trebuia să țeși ca să-ți faci straiță, ca să-ți faci lepedeu, ca să-ți faci țol” În comuna Poșaga, tradițiile nu sunt doar povești din trecut, ci încă fac parte din viața de zi cu zi. O demnostrează […]

Citește mai mult