Video: Hameiul din Rădeşti va ajunge şi anul acesta la producătorii de bere şi în industria farmaceutică
Hameiul din Rădeşti va ajunge şi anul acesta la producătorii de bere şi în industria farmaceutică.
După cum se cunoaște, cultivatori de hamei sunt puțini în România, iar suprafața este, de asemenea, redusă. În urmă cu 28 de ani, România
deținea 2.700 ha de hamei. Astăzi, deși ar exista infrastructură pentru 600 ha, se cultivă sub 250 ha, singurele suprafețe din țară concentrându-se în Sighișoara (Mureș) şi Rădești (Alba). Hameiul conferă berii gustul amar şi aroma specifică. Contribuie și la stabilizarea și limpezirea mustului, precum și la îmbunătățirea însușirilor de spumare ale berii.
Una dintre suprafețele cultivate cu hamei se află și în localitatea Rădești, unde, din 180 ha existente în 2002, se mai cultivă astăzi 38 ha. Eforturile susținute pentru ca această cultură să continue și să se dezvolte îi aparțin șefului de fermă, ing. Efrim Brad, omul care se luptă de zeci de ani cu problemele care nu sunt nicidecum puține.
„Nu e deloc ușor să fii producător de hamei. Să te lupți cu efectele produse de secetă, să întreții cultura, să nu ai uneori bani pentru lucrări, să recoltezi hameiul și să-l pregătești pentru a onora contractele încheiate cu fabricanții de bere și industria farmaceutică. Anul acesta cred că va fi un an bun, datorită umidității generate de ploile în abundență căzute în perioada de maturizare a plantei. Vom avea două etape de recoltare: una mai timpurie, care a scăpat de seceta de la începutul primăverii, și una ceva mai târzie, generată de completările făcute ulterior în locul plantelor care au fost compromise din cauza secetei. Cu toate aceste eforturi, facem tot ce e posibil să nu ne dăm bătuți. Pentru că, de ce să nu recunoaștem, hameiul este o cultură oarecum profitabilă, dar destul de greu de realizat”, ne-a declarat șeful de fermă.
După cum am aflat, hameiul se recoltează în general din 15 august până în 20 septembrie. De la plantă se folosește doar conul, care este produsul din care se fac – prin procesare, uscare, climatizare, balotare, prelucrare – peleţi, extract sau altceva. Ajunge în bere sub formă prelucrată.
Recoltarea se face mecanizat. Hameiul proaspăt recoltat conţine 75-80% apă, iar pentru a putea fi conservat, el trebuie uscat cât mai repede după recoltare. Producția poate ajunge la 1.200 – 1.500 kg/ha, ceea ce înseamnă 15.000 lei – 16.000 lei/tonă (un profit de 10 – 15%). (C.P.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Ştirea zilei
FOTO | Meșterița handmade din Alba Iulia și pasiunea pentru artă: „Cea mai grea parte poate fi că această mică afacere are de multe ori puterea de a mă rupe de realitate, de prieteni, de familie”
Meșterița handmade din Alba Iulia și pasiunea pentru artă: „Cea mai grea parte poate fi că această mică afacere are de multe ori puterea de a mă rupe de realitate, de prieteni, de familie” Croissante, toast cu ouă ochiuri și avocado, dulceață de mure sau cafea cu bucăți de gheață! Dar, nu sunt comestibile, ci […]
VIDEO | Eugen Gavrilă, din Loman, unul dintre ultimii făuritori de stâlpi funerari din România: „Timpul va decide dacă se va păstra această tradiție”
Eugen Gavrilă, din Loman, unul dintre ultimii făuritori de stâlpi funerari din România: „Timpul va decide dacă se va păstra această tradiție” Meșterul Eugen Gavrilă (57 de ani) este printre ultimii sculptori de stâlpi funerari din România și ultimul din satul Loman și din județul Alba. Meșteșugul i-a adus titlul de „Tezaur Uman Viu” în […]
VIDEO | Un oraș mic, cu visuri mari: Proiect „doi în unu” cu fonduri europene la Zlatna – modernizarea străzii Valea Morilor și construirea unei case de cultură
Un oraș mic, cu visuri mari: Proiect „doi în unu” cu fonduri europene la Zlatna – modernizarea străzii Valea Morilor și construirea unei case de cultură Un proiect „doi în unu”, care îmbină construirea unei case de cultură impunătoare cu modernizarea străzii Valea Morilor, se numără printre prioritățile primarului orașului Zlatna, Silviu Ponoran. Edilul a […]







