Video: Hameiul din Rădeşti va ajunge şi anul acesta la producătorii de bere şi în industria farmaceutică
Hameiul din Rădeşti va ajunge şi anul acesta la producătorii de bere şi în industria farmaceutică.
După cum se cunoaște, cultivatori de hamei sunt puțini în România, iar suprafața este, de asemenea, redusă. În urmă cu 28 de ani, România
deținea 2.700 ha de hamei. Astăzi, deși ar exista infrastructură pentru 600 ha, se cultivă sub 250 ha, singurele suprafețe din țară concentrându-se în Sighișoara (Mureș) şi Rădești (Alba). Hameiul conferă berii gustul amar şi aroma specifică. Contribuie și la stabilizarea și limpezirea mustului, precum și la îmbunătățirea însușirilor de spumare ale berii.
Una dintre suprafețele cultivate cu hamei se află și în localitatea Rădești, unde, din 180 ha existente în 2002, se mai cultivă astăzi 38 ha. Eforturile susținute pentru ca această cultură să continue și să se dezvolte îi aparțin șefului de fermă, ing. Efrim Brad, omul care se luptă de zeci de ani cu problemele care nu sunt nicidecum puține.
„Nu e deloc ușor să fii producător de hamei. Să te lupți cu efectele produse de secetă, să întreții cultura, să nu ai uneori bani pentru lucrări, să recoltezi hameiul și să-l pregătești pentru a onora contractele încheiate cu fabricanții de bere și industria farmaceutică. Anul acesta cred că va fi un an bun, datorită umidității generate de ploile în abundență căzute în perioada de maturizare a plantei. Vom avea două etape de recoltare: una mai timpurie, care a scăpat de seceta de la începutul primăverii, și una ceva mai târzie, generată de completările făcute ulterior în locul plantelor care au fost compromise din cauza secetei. Cu toate aceste eforturi, facem tot ce e posibil să nu ne dăm bătuți. Pentru că, de ce să nu recunoaștem, hameiul este o cultură oarecum profitabilă, dar destul de greu de realizat”, ne-a declarat șeful de fermă.
După cum am aflat, hameiul se recoltează în general din 15 august până în 20 septembrie. De la plantă se folosește doar conul, care este produsul din care se fac – prin procesare, uscare, climatizare, balotare, prelucrare – peleţi, extract sau altceva. Ajunge în bere sub formă prelucrată.
Recoltarea se face mecanizat. Hameiul proaspăt recoltat conţine 75-80% apă, iar pentru a putea fi conservat, el trebuie uscat cât mai repede după recoltare. Producția poate ajunge la 1.200 – 1.500 kg/ha, ceea ce înseamnă 15.000 lei – 16.000 lei/tonă (un profit de 10 – 15%). (C.P.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Bărbat din Alba Iulia, reținut: A distrus, prin înțepare, anvelopele a opt autoturisme parcate în două zone din oraș
Bărbat din Alba Iulia, reținut: A distrus, prin înțepare, anvelopele a opt autoturisme parcate în două zone din oraș Un bărbat din Alba Iulia, în vârstă de 35 de ani, a fost reținut pentru 24 de ore. Individul ar fi distrus, prin înțepare, anvelopele a opt autoturisme parcate în zona Bulevardului Transilvaniei și a străzii […]
VIDEO | Butea feciorilor din Cunța 2025. Obicei de sute de ani, în care se colindă, iar mătăhălile se costumează pentru a alunga spiritele rele: „Așa este din moși-strămoși”
Butea feciorilor din Cunța 2025. Obicei de sute de ani, în care se colindă, iar mătăhălile se costumează pentru a alunga spiritele rele: „Așa este din moși-strămoși” Butea feciorilor din Cunța este un obicei de sute de ani care se practică în zonă. Feciorii din sat colindă sătenii, biserica și fetele, pe care le și […]
În 27 decembrie 1784: Horea și Cloșca, doi dintre conducătorii răscoalei țărănești din Transilvania, trădați de un pădurar, au fost prinși și duși în temnița din Alba Iulia
În 27 decembrie 1784: Horea și Cloșca, doi dintre conducătorii răscoalei țărănești din Transilvania, trădați de un pădurar, au fost prinși și duși în temnița din Alba Iulia La data de 27 decembrie 1784, în pădurea Scoruşetului din Munții Gilău, au fost prinși prin trădarea pădurarului Anton Melzer din Abrud, Horea şi Cloşca, conducătorii răscoalei […]