Video: Alba Iulia în anul 1993 – Un oraş care încerca să iasă la ”suprafaţă” după lunga perioadă de dictatură comunistă

Anul 1993 – Alba Iulia era un oraş, reşedinţă de judeţ, care încerca să îşi găsească propriul drum după lunga perioadă cenuşie a regimului comunist.

În anul 1993, Alba Iulia avea cea mai mare populaţie din întraga sa istorie – peste 70.000 de locuitori, potrivit recensământului din 1992. Oraşul încerca să iasă la ”suprafaţă” după lunga perioadă de dictatură comunistă.  Din punct de vedere urbanistic, oraşul era aproape neschimbat faţă de anul 1989.

Singurele diferenţe vizibile cu ochiul liber erau maşinile străine care începuseră să îşi facă apariţia pe străzi şi autobuzele ieşite din ”tiparele” comuniste. Cetatea Alba Carolina era şi atunci principalul punct de atracţie al oraşului. Imaginea acesteia era, însă, una ”cenuşie” şi avea să se menţină astfel încă vreme de 15 ani. Parcul Unirii din Cetate păstra configuraţia realizată în perioada de dinainte de Revoluţie, cu fântâna arteziană din apropierea Catedralei Încoronării.

Principala zonă istorică a oraşului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de împăratul Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit oraşul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreaţa în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul, iniţial în număr de şase.

Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificaţiei sunt: Catedrala Romano-Catolică, Catedrala Încoronării, Muzeul şi Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Celula lui Horea, Cloşca şi Crişan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloşca si Crişan, Traseul Celor Trei Fortificaţii – incluzând Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestră a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul închinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorită de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria etc.

În interiorul Catedralei Încoronării se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea şi prigoana comunismului, reprezentându-i pe regele Ferdinand şi pe regina Maria. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara.

Sursa: adevarul.ro

[nggallery id=5091]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI