Vicepremierul Oana Gheorghiu, bilanț după 3 luni de mandat: „Pentru mulți dintre noi reforma a devenit un fel de tunelurile dacice din Munţii Bucegi”

Oana Gheorghiu, bilanț după 3 luni de mandat: „Pentru mulți dintre noi reforma a devenit un fel de tunelurile dacice din Munţii Bucegi”

„Pentru mulți dintre noi reforma a devenit un fel de tunelurile dacice din Munţii Bucegi”, afirmă vicepremierul Oana Gheorghiu într-un bilanț după 3 luni de mandat. 

„Azi se împlinesc 3 luni de când am devenit membră a Guvernului. Sunt conștientă de așteptările pe care le au oamenii și de povara resimțită după măsurile dificile, luate anul trecut. Acest Guvern a fost nevoit să repare casa și să facă curățenie după ce în ultimii ani, decizii greșite și lipsa de responsabilitate au lăsat robinetul deschis… A preluat, inevitabil, și nemulțumirile oamenilor, multe dintre ele justificate. Tocmai de aceea, dacă vrem să nu mai ajungem niciodată aici, ar trebui noi, ca societate, să nu mai permitem nimănui, niciodată să lase robinetul deschis.

În aceste trei luni am auzit des întrebări directe: Ce ai făcut? Câte companii ai închis? Câte sinecuri ai eliminat? Sunt întrebări firești. Oamenii nu mai au răbdare. Au auzit de prea multe ori, de-a lungul anilor, același cuvânt: reformă.
Pentru mulți dintre noi, „reforma” a devenit aproape un mit, așa cum bine spunea un coleg din Guvern, un fel de tunelurile dacice din Munții Bucegi: se vorbește mult despre ele, dar nimeni nu le-a văzut cu adevărat. Realitatea este însă mult mai concretă: zeci de ani de ineficiență, pierderi și blocaje în sectorul public au produs incertitudine pentru mediul privat și servicii publice tot mai slabe pentru oameni. Companiile de stat neperformante trag în jos competitivitatea economiei, iar birocrația înseamnă pentru noi toți costuri mai mari, timp pierdut și oportunități ratate.

Și totuși, ce am făcut eu și echipa alături de care lucrez în aceste trei luni? Am început cu fundația. Am început să săpăm, să punem bazele, să ne asigurăm că ceea ce construim acum nu se va prăbuși peste un an. În aceste 3 luni, asta a însemnat peste 100 de întâlniri de lucru și ședințe tehnice cu ministere, agenții și experți, zeci de ore de analiză pe date reale și un dialog constant cu partenerii instituționali.

Pot fi companiile de stat restructurate? Cu siguranță, da. Dar acest lucru nu se face prin gesturi bruște sau decizii luate pe genunchi. Este nevoie de timp, de analize serioase făcute de specialiști și de o aliniere reală a celor care, azi, fac parte din Guvern.

În aceste luni am înțeles foarte clar că lucrurile ar putea funcționa mult mai bine în România. Există oameni în aparatul public care muncesc, care își doresc ca lucrurile să meargă, care înțeleg nevoile oamenilor. Ceea ce a lipsit, însă, este un ingredient esențial: lideri care să tragă în aceeași direcție, dincolo de interese de grup, de partid sau personale. Lideri care să înțeleagă că au o șansă reală, poate una rară, de a pune România pe un drum corect și stabil.

Nu sunt un politician în sensul clasic al cuvântului și nu încerc să devin unul. Nu voi cosmetiza realitatea și nu voi spune că, în trei luni, am eliminat pierderile sau am desființat sinecuri. Spun însă că lucrurile pot fi făcute diferit și că am început să le facem. Sunt pași mici, e adevărat, dar pași care pot produce schimbări reale, dacă sunt duși până la capăt. Schimbările care rezistă nu se fac peste noapte, nu fără respectarea legii și nu prin improvizație. Se fac cu determinare, perseverență și rezistență la frustrare.

România are peste 1.500 de companii de stat, mult prea multe după părerea mea, dar și după practica altor țări. Am început cu un proiect pilot care vizează 22 dintre ele, companii analizate în profunzime, pentru care Guvernul lucrează la a lua decizii de restructurare, închidere, listare sau atragere de parteneri.

În aceste trei luni, am avut întâlniri săptămânale de coordonare pe acest proiect și mai multe runde de discuții cu aparatul tehnic și conducerea Secretariatului General al Guvernului, care asigură suportul tehnic al proiectului și cu ministerele. Este un exercițiu prin care testăm, în mod real, mecanismele prevăzute în legislația actualizată în 2025, pe baza ghidurilor OECD. În luna februarie sunt programate decizii pentru aceste companii, după ce AMEPIP (o agenție care a devenit cu adevărat funcțională abia spre finalul lui 2025, deși există de mai bine de doi ani) va prezenta rezultatele analizelor sale. Este pentru prima oară, după mulți ani, când există o acțiune coerentă, coordonată la nivelul guvernului, având ca unic scop analiza și restructurarea companiilor de stat.

Statul trebuie să înțeleagă că rolul său este acela de acționar responsabil, nu de manager slab. Conducerea companiilor este rolul profesioniștilor. Statul trebuie să fie prezent acolo unde este nevoie de serviciu public, unde există un interes strategic sau unde este necesar un echilibru de piață. Nu trebuie să fie acționar de dragul de a fi sau pentru a crea poziții confortabile, ci acolo unde aduce valoare reală pentru cetățeni. Aceasta este viziunea după care mă ghidez și care sper să aducă inspirație în perioada mandatului meu. Un stat care își reformează companiile publice transmite un mesaj clar către economie: ne respectăm resursele, contribuabilii și partenerii de afaceri.

În paralel cu reforma companiilor de stat, coordonez, împreună cu echipa din cabinet, debirocratizarea și digitalizarea. Sunt două cuvinte folosite excesiv, în care mulți oameni au obosit să mai creadă. Tocmai de aceea, contează mai mult ce facem decât ce spunem. În aceste luni, am avut întâlniri de lucru cu mediul privat și cu specialiști IT, precum și ședințe interministeriale pentru accelerarea proiectelor digitale.

Am reluat, alături de ministrul Irineu Darău, discuțiile despre democratizarea semnăturii digitale și sper ca normele mult așteptate să fie publicate curând. Am redeschis consultările privind portofelul digital, care trebuie să devină funcțional până la finalul anului și care va simplifica viața tuturor, oferind acces într-un singur loc la documente esențiale și un control mai bun asupra propriilor date.

Urmează și alte inițiative care să apropie cetățeanul de decizia publică. Vom vorbi despre ele la momentul potrivit.

Nu promit miracole, ele nu există. Dar există oportunități reale: fonduri europene pentru reformă și digitalizare, presiunea pozitivă a investitorilor și a piețelor, un mediu de afaceri matur și profesionist. Dacă aceste șanse vor fi folosite sau ratate nu mai ține de context, de scuze sau de trecut, ci de capacitatea tuturor de a lucra împreună, constructiv, cu responsabilitate și coeziune. Alternativa este cunoscută și am trăit-o deja: blocaj, risipă și pierderi pentru toți.

Un singur lucru îl pot garanta: voi folosi mandatul meu pentru a împinge înainte, cu tot ce îmi stă în putere, reforma statului, digitalizarea și simplificarea, cu respect sincer pentru timpul, banii și munca fiecăruia dintre voi.

Mulțumesc colegilor mei, în primul rând Mădălinei Marcu, cu care fac echipă încă din prima zi, Andreei Semenescu – Consilier de Stat, de curând în echipă, Speranta Munteanu, Cristian Bacanu, Vasile Tiple – Consilieri Onorifici, a căror contribuție e foarte valoroasă”, a scris Oana Gheorghiu pe pagina proprie de Facebook, sâmbătă, 31 ianuarie 2026.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI