VEZI cele mai importante MODIFICĂRI ale noului COD FISCAL. 123 de reglementări privind impozitul pe profit, impozitul pe venit, microîntreprinderi, contribuţii sociale, TVA, impozite şi taxe locale

Noul Cod Fiscal care a fost promulgat, luni, de preşedintele Johannis, are 123 de modificări, cele mai multe fiind în privinţa impozitului pe profit. HotNews.ro a realizat, cu sprijinul consultantului fiscal Cristi Rapcencu, o sinteză a celor mai importante schimbări atât din Codul Fiscal cât şi din cel de Procedura Fiscală. Modificările au fost împărţite pe principalele capitole: impozitul pe profit, cel pe venit, microintreprinderi, contribuţii sociale, TVA, impozite şi taxe locale. În finalul textului veţi găsi sintetizate principalele noutăţi din Codul de Procedura.

Modificări Impozit pe profit

1.    cota impozitului pe dividende scade de la 16% la 5%, începând cu 1 ianuarie 2017;
2.    introducerea definiţiei pentru termenii „reţinere la sursă” şi pentru „impozite şi contribuţii sociale cu reţinere la sursa”, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale 363/2015 prin care art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale a fost declarat neconstituţional;
3.    simplificarea modului de calcul al cheltuielilor de protocol deductibile şi a rezervei legale, prin raportare la rezultatul contabil, fără a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile şi cheltuielile aferente acestor venituri, cota de 2% rămânând aceeaşi;
4.    rezervă legală se determina prin raportare la rezultatul contabil (fără a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile şi cheltuielile aferente acestor venituri) şi poate constitui element similar veniturilor, impozitata ca atare proporţional, în cazul reducerii capitalului social;
5.    în cazul cheltuielilor cu sponsorizarea, limita de 3 la mie din cifra de afaceri a fost majorata la 5 la mie din cifra de afaceri, celelalte condiţii rămânând neschimbate;
6.    cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până la 5% (înainte, limită era de 2%), aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;
7.    în cazul deducerii ajustărilor pentru deprecierea creanţelor, a fost eliminată condiţia conform căreia veniturile aferente creanţelor trebuiau să fie incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
8.    pierderile înregistrate la scoaterea din evidentă a creanţelor sunt deductibile şi în cazul în care au fost încheiate contracte de asigurare pentru acele sume;
9.    ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile pot fi considerate deductibile, dacă se îndeplinesc o serie de condiţii (înainte, acestea erau nedeductibile integral);
10.    modificări în stabilirea gradului de îndatorare calculat în vederea deducerii cheltuielilor cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar aferente anumitor împrumuturi; de asemenea, a fost redusă şi rata dobânzii utilizată pentru împrumuturile în valută de la 6% la 4%;
11.    în cazul mijloacelor de transport (3.500 kg şi 9 scaune), pentru cheltuielile reprezentând diferenţe de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing , limita de 50% se aplică asupra pierderii nefavorabile de curs valutar, şi nu asupra cheltuielilor înregistrate;
12.    câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a mijloacelor de transport supuse limitării de amortizare nu se determina în funcţie de valoarea fiscală a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală ci se ţine cont de valoarea contabilă neamortizata;
13.    dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile, datorate către autorităţile romane/străine sunt deductibile dacă sunt aferente contractelor încheiate cu aceste autorităţi;
14.    cheltuielile efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii facultative şi cu primele de asigurare voluntară de sănătate, sunt integral deductibile pentru societate indiferent de sumă (dacă însă se depăşeşte limita de 400 euro/participant pentru fiecare dintre cele 2 cheltuieli, atunci sumele care depăşesc acele limite sunt considerate venituri salariale);
15.    introducerea unor noi criterii pentru că cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau cu mijloacele fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile să fie deductibile fiscal (nu e obligatoriu să fi fost asigurate, se acceptă şi dacă au fost degradate calitativ şi se face dovada distrugerii şi dacă au termen de valabilitate/expirare depăşit);
16.    cheltuielile înregistrate în evidenţă contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupţie sunt considerate nedeductibile;
17.    cheltuielile deductibile sunt considerate cele efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, eliminându-se lista de exemple din vechiul Cod fiscal (cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii etc);
18.    modificarea termenului de depunere a Formularului 014 pentru entităţile care  optează să îşi modifice anul fiscal („15 zile de la data începerii anului fiscal modificat”, în loc de „cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat”);
19.    în cazul celor care îşi modifica anul fiscal, dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal pentru care se datorează obligaţia fiscală;
20.    eliminarea din categoria entităţilor supuse cotei speciale de impozit de 5% a celor care desfăşoară activităţi de natura pariurilor sportive;
21.    deducerile fiscale prevăzute în cazul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare NU se recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare;
22.    în cazul scutirii de impozit a profitului reinvestit, a fost introdusă o nouă categorie de active (calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, precum şi în programe informatice ￢ clasa 2.2.9 din Catalog);
23.    la aplicarea facilitaţii constând în scutirea de impozit a profitului reinvestit, în situaţia în care în trimestrul în care activele sunt puse în funcţiune se înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârşitul anului se înregistrează profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu se recalculează;
24.    dividendele primite de la o persoană juridică romana sunt neimpozabile, eliminându-se astfel condiţia introdusă la 1 ianuarie 2014 conform căreia entitatea care primeşte dividendele trebuie să deţină la data înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
25.    noi modificări în categoria veniturilor neimpozabile;
26.    cultele religioase, instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate şi asociaţiile de proprietari sunt eliminate din categoria entităţilor scutite de impozit pe profit, dar veniturile enumerate în lege vor fi considerate nedeductibile;
27.    corelarea tratamentului contabil cu cel fiscal în cazul erorilor înregistrate în contabilitate (semnificative sau nesemnificative);
28.    se introduce termenul de „tranzacţii transfrontaliere”, iar cele care sunt calificate ca fiind artificiale de organul fiscal competent NU vor face parte din domeniul de aplicare a convenţiilor de evitare a dublei impuneri;
29.    în cazul sediilor permanente, rezultatul fiscal se stabileşte ţinând cont de noi condiţii.
30.    în cazul contribuabililor care aplica sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăti anticipate efectuate trimestrial, plăţile anticipate aferente trimestrului IV se declară şi se plătesc până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat.

Modificări Microîntreprinderi

1.    entităţile care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale NU pot fi microintreprinderi;
2.    dacă se depăşeşte plafonul de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta şi management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, se datorează impozit pe profit începând cu acel trimestru, luând în considerare veniturile obţinute şi cheltuielile suportate începând cu acel trimestru  şi nu de la începutul anului fiscal cum se procedă anterior;
3.    introducerea unei cote de impozitare reduse de 1%, cu îndeplinirea anumitor condiţii în ceea ce priveşte numărul de salariaţi şi perioada de angajare;
4.    modificarea bazei impozabile în sensul eliminării veniturilor din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, doar dacă au fost recunoscute în categoria cheltuielilor nedeductibile la calculul profitului impozabil;
5.    adăugarea la baza de impozitare a anumitor rezerve reduse sau anulate (din reevaluare, din facilităţi fiscale), care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care microintreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit;
6.    modificarea regimului de la impozit profit la impozit pe venit se comunică organului fiscal până la 31 martie inclusiv a anului următor (anterior, termenul era 31 ianuarie a anului următor);
7.    persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal trebuie să comunice organului fiscal competent aplicarea regimului microintreprinderilor, în termen de 30 de zile de la înfiinţare, menţiunea din cererea de înregistrare la registrul comerţului nemaifiind suficientă;
8.    pentru declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividendele plătite, către o persoană juridică romana, microintreprinderile sunt obligate să aplice aceleaşi prevederi ca şi entităţile plătitoare de impozit pe profit (minim 10% din capital pe o perioadă minimă de 1 an).

Modificări Impozit pe venit

1.    modificarea listei aferente veniturilor neimpozabile;
2.    majorarea termenelor în  care contribuabilul trebuie să notifice organului fiscal începerea sau încetarea unei activităţi de la 15 zile la 30 de zile;
3.    reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, începând cu 1 ianuarie 2017;
4.    modificarea definiţiei activităţilor independente, în sensul includerii şi a veniturilor din activităţi de producţie;
5.    adăugarea unor noi elemente de cheltuieli deductibile integral în cazul activităţilor independente;
6.    precizarea faptului că deducerea cheltuielilor reprezentând contribuţii sociale obligatorii se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/ pierderii nete anuale;
7.    majorarea plafonului aferent cheltuielilor sociale până la 5% din fondul de salarii (în loc de 2%);
8.    cotizaţiile plătite asociaţiilor profesionale sunt deductibile în limita a 4.000 euro anual, în loc de 2% aplicată la o bază de calcul;
9.    la calculul venitului net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli forfetara este de 40% (în loc de 20% şi 25%);
10.    modificarea listei veniturilor pentru care plătitorii persoane juridice sau alte entităţi care conduc evidenta contabilă au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăti anticipate; de asemenea, impozitul final reţinut de 16% nu se mai aplică la venitul brut, ci la venitul brut din care se deduce cota forfetara de cheltuieli, după caz, şi contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă.
11.    în cazul capitolului aferent veniturilor salariale, posibilitatea de acordare a diurnei şi administratorilor, nu doar salariaţilor;
12.    neimpozitarea tichetelor cadou acordate acordate cu ocazia evenimentelor speciale (Paste, 1 iunie, Crăciun şi 8 martie);
13.    cadourile şi tichetele cadou oferite în situaţiile de mai sus sunt neimpozabile pentru TOŢI salariaţii, nu doar pentru copiii angajaţilor;
14.    eliminarea avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% din categoria avantajelor în natură;
15.    majorarea sumelor acordate sub formă de deducere personală;
16.    copiii minori ai contribuabilului, sunt consideraţi întreţinuţi. În acest caz, suma reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în întreţinerea căruia/cărora se afla aceştia;
17.    modificarea regulilor de determinare a impozitului pe veniturile din salarii;
18.    în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv arenda, majorarea cotei de cheltuieli forfetara de la 25% la 40%;
19.    majorarea plafonului neimpozabil în cazul veniturilor din pensii de la 1.000 lei la 1.050 lei, urmând ca apoi, în următorii 3 ani, să crească cu câte 50 de lei/an până când ajunge la plafonul de 1.200 lei;
20.    în cazul veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, notarii vor notifica organelor fiscale acea tranzacţie în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piaţă realizat de către camerele notarilor publici;
21.    majorarea termenului de recuperare a pierderii fiscale de la 5 ani la 7 ani în cazul veniturilor obţinute din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultura şi piscicultura.

Modificări Contribuţii sociale

1.    includerea veniturilor din activităţi independente în categoria asupra cărora se aplică contribuţia la asigurările sociale (CAS), chiar dacă se obţin şi venituri de natură salarială;
2.    cadourile şi tichetele cadou oferite cu anumite ocazii nu intra în baza de calcul a contribuţiilor sociale pentru TOŢI salariaţii, nu doar pentru copiii angajaţilor;
3.    pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în sistem real, baza lunară de calcul al CAS, în cazul plăţilor anticipate, o reprezintă echivalentul a 35% din câştigul salarial mediu brut, urmând ca la regularizare să se achite şi diferenţele până la nivelul plafonului maxim lunar echivalent a 5 salarii medii brute;
4.    pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, baza lunară de calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala determinată prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut şi nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în lună pentru care se datorează contribuţia;
5.    obligaţiile de plată a CAS se stabilesc prin aplicarea cotei pentru contribuţia individuală (10,5%) asupra bazelor de calcul, însă contribuabilii POT OPTA pentru cota integrală de CAS corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, respectiv 26,3%;
6.    începând cu 1 ianuarie 2017, în cazul veniturilor salariale, dacă totalul veniturilor obţinute lunar este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, CASS individuală se calculează în limita acestui plafon;
7.    pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunară de calcul al CASS o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv, eliminându-se plafonul anterior de 740 lei;
8.    pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2017, în situaţia în care venitul considerat baza de calcul depăşeşte valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, CASS individuală se calculează în limita acestui plafon;
9.    începând cu 1 ianuarie 2017, în cazul veniturilor din activităţi independente, baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabileşte contribuţia;
10.    începând cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală în baza de calcul a CASS, chiar dacă beneficiarul obţine venituri din salarii, pensii sau alte activităţi independente;
11.    în anul 2016, persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau din dividende NU datorează CASS pentru aceste venituri, dacă obţin venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri din activităţi agricole;
12.    începând cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din dividende în baza calcul a CASS, chiar dacă beneficiarul obţine venituri din salarii, pensii sau activităţi independente, aplicându-se însă plafonarea bazei lunare la 5 câştiguri salariale medii brute;
13.    persoanele fizice care nu obţin venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS, datorează, lunar, CASS şi au obligaţia să solicite înregistrarea la organul fiscal competent;
14.    începând cu 1 ianuarie 2017, regularizarea anuală a CASS este efectuată astfel: contribuţia anuală la asigurările sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei individuale de 5,5% asupra bazei anuale de calcul determinată că sumă a bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS; baza anuală de calcul NU poate fi mai mică decât valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţara şi nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulţita cu 12 luni;

Modificări TVA

1.    începând cu 1 ianuarie 2016, cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20%, iar începând cu 1 ianuarie 2017 se va reduce la 19%;
2.    introducerea taxării inverse în cazul clădirilor, părţilor de clădire şi a terenurilor de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opţiune;
3.    introducerea taxării inverse, până la 31 decembrie 2018, în cazul telefoanelor mobile, tabletelor PC, laptop-urilor, consolelor de jocuri şi a dispozitivelor cu circuite integrate;
4.    modificarea definiţiei activelor corporale fixe, în sensul că sunt încadrate toate imobilizările corporale;
5.    modificarea definiţiei bunurilor de capital şi implicit a regulilor de ajustare a TVA în cazul acestora, în sensul că în categoria bunurilor de capital intra şi activele cu durata de amortizare mai mică de 5 ani;
6.    modificarea componentei plafonului de scutire de 220.000 lei;
7.    ajustarea bazei de impozitare în cazul creanţelor neîncasate se face şi în cazul punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă judecătorească, prin care creanţa creditorului este modificată sau eliminată, nu doar în urma închiderii procedurii falimentului;
8.    introducerea unei prevederi conform căreia baza de impozitare a bunurilor de natură alimentară al căror termen de consum a expirat şi care nu mai pot fi valorificate va fi stabilită într-o procedură stabilită prin normele metodologice;
9.    introducerea cotei reduse de TVA de 5% şi în cazul livrării de manuale şcolare, cărţi, ziare şi unele reviste, precum şi pentru serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee etc, pentru care anterior se utiliza cota redusă de TVA de 9%;
10.    încadrarea evenimentelor sportive în categoria operaţiunilor pentru care se aplică TVA redusă de 5%;
11.    modificarea plafonului de la 380.000 lei la 450.000 lei, în cazul aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru locuinţele sociale;
12.    se aduc o serie de precizări în cazul vânzării de construcţii noi;
13.    introducerea unor prevederi pentru o serie de situaţii cu care se pot confrunta entităţile care aplica pro-rata;
14.    prevederi mai clare cu privire la momentul în care radierea din ROI este efectuată;
15.    reguli noi şi extinderea categoriilor de persoane care tebuie să aplice pro-rata;
16.    exercitarea dreptului de deducere a TVA în cel mult 1 an de la primirea facturii de corecţie de către beneficiarul operaţiunilor, în cazul în care organul fiscal a stabilit TVA colectata furnizorilor pe perioada inspecţiei fiscale;
17.    nepreluarea în primul Decont de TVA depus după data înscrierii organului fiscal la masa credala, a TVA cumulata de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credala;
18.    nepreluarea şoldului sumei negative a TVA în primul Decont de TVA depus după data deschiderii procedurii de insolventa, fiind obligatorie solicitarea rambursării de TVA prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare;
19.    eliminarea prevederilor referitoare la răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei;
20.    posibilitatea de a renunţa la cererea de rambursare a TVA pe baza unei notificări depuse la autorităţile fiscale;
21.    atunci când este obligatorie ajustarea bazei impozabile, iar furnizorul nu emite factura de corecţie, beneficiarul trebuie să emită o autofactura în vederea ajustării taxei deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au intervenit evenimentele respective;
22.    se elimină termenul până la care NU se face plata TVA în vamă pentru persoanele care au obţinut certificate de la organele competente, potrivit OMFP 500/2007 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a TVA şi de eliberare a garanţiei pentru importurile de bunuri;
23.    eliminarea prevederii conform căreia de la data de 1 ianuarie 2017, NU se face plata efectivă a TVA la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, ceea ce înseamnă că în continuare TVA aferenta importurilor se va plăti la organul vamal.

Modificări Impozite şi taxe locale

1.    eliminarea taxei hoteliere;
2.    introducerea unor noi clădiri în categoria celor scutite de impozit;
3.    consiliile locale pot hotărî acordarea unor scutiri sau reduceri ale impozitelor;
4.    eliminarea prevederilor conform cărora persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri majorat;
5.    clasificarea clădirilor în rezidenţiale, nerezidenţiale şi cu destinaţie mixtă;
6.    în cazul clădirilor rezidenţiale deţinute atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii;
7.    în cazul clădirilor nerezidenţiale deţinute atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii clădirii;
8.    pentru clădirile nerezidenţiale deţinute de persoane fizice, valoarea impozabilă trebuie stabilită prin raport de evaluare dacă aceasta nu a fost construită sau dobândită în ultimii 5 ani;
9.    dacă valoarea unei clădiri nerezidenţiale deţinută de o persoană fizică nu poate fi calculată, impozitul se determina prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate ca şi când clădirea ar fi fost rezidenţială;
10.    în cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial;
11.    în cazul persoanelor fizice, dacă la adresa clădirii cu destinaţie mixtă este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform regulilor aplicabile clădirilor rezidenţiale;
12.    dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, iar la adresa clădirii, o persoană fizică are înregistrată o companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidenţial numai în situaţia când se deduc cheltuielile cu utilităţile;
13.    pentru clădirile nerezidenţiale deţinute atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii;
14.    în cazul în care proprietarul clădirii este o persoană juridică şi acesta NU a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%;
15.    este eliminată prevederea conform căreia în cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective;
16.    impozitul pe clădirile şi terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiţie;
17.    impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi impozitul pe mijloacele de transport sunt datorate pentru întregul an fiscal de persoană care are în proprietate activul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, fără ca aceste impozite să se mai calculeze pe fracţiuni de an;
18.    impozitul pe clădiri şi pe teren se plăteşte anual, în două raţe egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv, însă taxa pe clădiri/teren se plăteşte lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă;
19.    eliminarea prevederii conform căreia NU se datorează impozit pe terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;
20.    scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport a autovehiculelor acţionate electric şi a mijloacelor de transport folosite exclusiv pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;
21.    în cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%, conform hotărârii consiliului local;
22.    consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol;
23.    modificarea prevederilor referitoare la cota de impozit aferenta impozitului pe spectacole şi a scadentei acestuia;
24.    autorităţile publice locale pot majora impozitele locale cu până la 50% faţă de nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal, faţă de 20% cât preciza legislaţia anterioară;
25.    pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majoră impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an;
26.    Consiliul local poate majoră impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile şi terenurile, neîngrijite, situate în intravilan, criteriile de încadrare urmând a fi adoptate prin hotărâre a Consiliilor Locale;
27.    Începând cu 1 ianuarie 2017, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, sumele respective se indexează anual cu rata inflaţiei, până la data de 30 aprilie şi nu o dată la 3 ani cum se procedă anterior – nu va mai fi emisă o HG în acest sens;

NOUL COD DE PROCEDURA FISCALĂ 2016 – modificări

În MOf nr 547 din 23 iulie 2015 a fost publicată Legea 207/2015 ￢ Noul Cod de procedura fiscală, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, moment în care OG 92/2003 va fi abrogata.
Începem cu o veste bună! Sancţiunile aplicate în cazul majorităţii contravenţiilor se reduc pentru persoanele juridice care nu se încadrează în categoria contribuabililor mijlocii şi mari, la nivelul celor aplicabile persoanelor fizice.

În continuare, vă prezentăm modificările pe care noi le-am considerat a fi cele mai semnificative faţă de legislaţia curentă:

a)    nivelul dobânzii scade de la 0,03% la 0,02%/zi de întârziere;
b)    nivelul penalităţii de întârziere scade de la 0,02% la 0,01%/zi de întârziere;
c)    pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de entitate şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, se va datora o penalitate de nedeclarare de 0,08/zi;
d)    aplicarea penalităţii de nedeclarare nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor, ci doar a penalităţii de întârziere;
e)    în situaţia în care obligaţiile fiscale principale sunt stabilite de organul de inspecţie fiscală ca urmare a nedepunerii declaraţiei de impunere, se va aplica doar penalitatea de nedeclarare, fără a se mai impune şi sancţiunea contravenţională pentru nedepunerea declaraţiei;
f)    în cazul obligaţiilor datorate şi neachitate bugetelor locale se datorează majorări de întârziere, nivelul acestora scăzând de la 2% la 1%/lună sau fracţiune de lună;
g)    introducerea principiului „în dubio contra fiscum”, conform căruia dacă după aplicarea regulilor de interpretare prevăzute mai sus, prevederile legislaţiei fiscale rămân neclare, acestea se interpretează în favoarea contribuabilului;
h)    introducerea unor termene de 2, 4 sau 6 luni pentru soluţionarea cererilor contribuabililor (se aplică inclusiv rambursărilor de TVA);
i)    extinderea situaţiilor în care un contribuabil poate fi declarat inactiv, ceea ce înseamnă că îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii, respectiv nu pot fi deduse cheltuielile şi TVA aferenta achiziţiile;
j)    modificarea termenului de prescripţie, în sensul că acesta începe să curgă de la data de 1 iulie (în loc de 1 ianuarie) a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală, ceea ce duce la o extindere a perioadei în care organul fiscal poate efectua o inspecţie fiscală;
k)    perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei controlate anterior, în condiţiile încadrării în termenul de prescripţie, pentru toţi contribuabilii, nu doar pentru cei mari; prevederea conform căreia la contribuabilii care nu intra în categoria celor mari inspecţia fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în ultimii 3 ani fiscali a fost abrogată;
l)    durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită de organul de inspecţie fiscală şi poate fi de 180, 90 sau 45 de zile, în funcţie de categoria de contribuabil la care se referă;
m)    contribuabilul are dreptul să îşi prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la constatările organului de inspecţie fiscală, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încheierii inspecţiei fiscale (anterior, termenul era de 3 zile lucrătoare);
n)    durata efectuării controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului de control, în funcţie de obiectivele controlului, şi nu poate fi mai mare de 30 de zile;
o)    contestaţia formulată se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii (anterior, termenul era de 30 de zile), iar contestatorul poate solicita organului de soluţionare competent susţinerea orală a contestaţiei;
p)    suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează de drept şi fără nicio formalitate dacă acţiunea în anularea actului administrativ fiscal nu a fost introdusă în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de soluţionare a contestaţiei;
q)    în situaţia nesoluţionării contestaţiei în termen de 6 luni de la data depunerii contestaţiei, contestatorul se poate adresa instanţei de contencios administrativ competenta pentru anularea actului. La calculul acestui termen nu sunt incluse perioadele în care procedura de soluţionare a contestaţiei este suspendată;
r)    reducerea amenzilor aplicabile persoanelor juridice care nu se încadrează în categoria contribuabililor mijlocii şi mari la nivelul celor aplicabile persoanelor fizice pentru majoritatea contravenţiilor; de exemplu, nedepunerea declaraţiilor fiscale va fi sancţionata astfel:
–    pentru contribuabilii mijlocii şi mari, amendă va fi între 1.000 lei şi 5.000 lei;
–    pentru persoane fizice şi alte persoane juridice, amendă va fi între 500 lei şi 1.000 lei;
s)    certificatul de atestare fiscală se emite în maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, faţă de 5 zile lucrătoare cât se prevedea anterior;
t)    se introduc prevederi suplimentare privind stabilirea răspunderii în solidar:
–    atragerea răspunderii în solidar cu debitorul pentru anumite persoane, prevăzute la art 25, priveşte obligaţiile fiscale principale şi accesorii ale perioadei pentru care acestea au avut calitatea ce a stat la baza atragerii răspunderii solidare;
–    răspunderea acestor persoane se stabileşte prin decizie emisă de organul fiscal competent pentru fiecare persoană fizică sau juridică în parte, însă înaintea emiterii deciziei, organul fiscal trebuie să efectueze audierea persoanei, aceasta având dreptul să îşi prezinte în scris punctul de vedere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Decizia de atragere a răspunderii solidare emisă fără audierea persoanei căreia i s-a atras răspunderea este nulă;
u)    modificarea tarifelor de emitere a Soluţiilor fiscale individuale anticipate de la echivalentul în lei al sumei de 1.000 de euro, la cursul comunicat de BNR în ziua efectuării plăţii, astfel:
–    tariful este de 5.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării plăţii, pentru contribuabilii mari;
–    tariful este de 3.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării plăţii, pentru celelalte categorii de contribuabili/plătitori.
v)    organul fiscal central renunţa la stabilirea creanţei fiscale şi nu emite decizie de impunere în situaţia în care creanţa fiscală principală este mai mică de 20 de lei; în situaţia în care decizia are ca obiect mai multe tipuri de creanţe fiscale principale, plafonul se aplică totalului acestor creanţe;
w)    regulile de compensare se aplică şi sumei negative a TVA solicitată la rambursare de reprezentantul unui grup fiscal; astfel, aceasta se poate compensa cu obligaţiile fiscale ale membrilor grupului fiscal, în următoarea ordine:
–    obligaţiile fiscale ale reprezentantului grupului fiscal;
–    obligaţiile fiscale ale celorlalţi membri ai grupului fiscal, la alegerea organului fiscal central.
x)    introducerea unor prevederi cu privire la modalitatea de stabilire a dobânzilor datorate în cazul impozitelor administrate de organul fiscal central pentru care perioada fiscală este anuală;
y)    măsurile asigurătorii pot fi luate şi înainte de emiterea titlului de creanţă, însă dacă titlul de creanţa nu a fost emis şi comunicat în termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse măsurile asigurătorii, acestea încetează de drept; în cazuri excepţionale, acest termen poate fi prelungit până la un an, de organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are obligaţia să emită decizia de ridicare a măsurilor asiguratorii în termen de cel mult 2 zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, iar în cazul popririi asiguratorii să elibereze garanţia;
z)    precizarea faptului că stabilirea cuantumului tranzacţiilor pentru care contribuabilul are obligaţia întocmirii dosarului preţurilor de transfer, a termenelor pentru întocmirea acestuia, a conţinutului dosarului preţurilor de transfer, precum şi a condiţiilor în care se solicita acesta vor fi aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF.

N.red hotnews.ro: Cristian Rapcencu estelector universitar la Departamentul de Contabilitate şi Audit din cadrul ASE Bucureşti. De asemenea, este lector CECCAR şi preda disciplinele Contabilitate şi IFRS experţilor contabili din peste 20 de filiale CECCAR. Este expert contabil autorizat CECCAR şi expert contabil judiciar. De asemenea, este consultant fiscal activ, membru CCF. Cristi are titlul de doctor, absolvind Scoala Doctorala, specializarea Contabilitate. El a publicat o serie semnificativă de studii, proiecte şi articole şi a participat la numeroase sesiuni de comunicări ştiinţifice naţionale şi internaţionale axate pe domeniul Contabilitate. (Z.U.)

SURSA: hotnews.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI