Rămâi conectat

Economie

VEȘTI PROASTE pentru românii cu CREDITE în lei: Un nou record negativ influențează rata lunară datorată băncii

Ziarul Unirea

Publicat

în

VEȘTI PROASTE pentru românii cu CREDITE în lei: Un nou record negativ influențează rata lunară datorată băncii

ROBOR la trei luni creşte şi atinge cea mai ridicată valoare din 5 august 2020. Şi ROBOR la şase luni (ROBOR 6M) creşte la 2,25% şi ajunge la cel mai mare nivel din ultimele luni.

ROBOR la trei luni a crescut la 2,13%, faţă de 2,11%, nivelul din şedinţa precedentă, şi atinge cea mai mare valoare din 5 august 2020 încoace.

ROBOR la şase luni a crescut la 2,25%, faţă de 2,21%, şi atinge cel mai ridicat nivel din 30 iunie 2020 şi până acum.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

Evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară este de obicei corelată cu evoluţia randamentelor la titlurile de stat.

Ce este ROBOR

Să începem prin explica ce este ROBOR.

ROBOR a fost introdus în 2010 și este indicatorul cel mai des utilizat în calcularea dobânzilor creditelor luate în lei în țara noastră.

Credem că acum ar fi bine să menționăm că toate împrumuturile cu dobânzi variabile accesate până acum doi ani erau calculate ca parte fixă (marja băncii), plus acest indice.

Începând cu luna mai a anului 2019, a fost înlocuit de IRCC la acordarea de împrumuturi cu dobânzi variabile.

Chiar și așa, tot ROBOR este cel care influențează un număr mai mare de împrumuturi și de beneficiari ai acestora.

Denumirea indicatorului vine de la abrevierea termenilor Romanian Interbank Offered Rate.

ROBOR este calculat în fiecare zi de către BNR ca media aritmetică a ratei dobânzilor la care primele 10 bănci din țara noastră sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte instituții bancare.

În funcție de acest indice, toate băncile stabilesc ratelor lunare pe care vor trebui să le plătească cei ce au credite variabile în derulare, luate în lei înainte de mai 2019.

De câte tipuri este indicatorul de referință

În funcție de perioada de timp pe care se calculează ROBOR, avem mai multe tipuri de indici.

Aceștia sunt, cum urmează:

O zi – ROBOR T/N, O/N

O săptămână – ROBOR 1W

O lună – ROBOR 1M

Trei luni – ROBOR 3M

Șase luni – ROBOR 6M

Nouă luni – ROBOR 9M

Un an – ROBOR 12M

Așa cum poți observa, ratele de referință sunt stabilite în funcție de orizontul de timp pentru care băncile se împrumută reciproc.

Pentru fiecare scadență în parte, calculează un curs ROBOR ca media aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare dintre cele 10 bănci participante la fixing, pentru depozitele atrase cu 15 minute înainte de publicare, după ce au fost eliminate extremele maxime și minime.

În ceea ce privește băncile participante, lista cu cele mai performante 10 instituții bancare se modifică la fiecare 6 luni.

Dintre indicii amintiți mai sus, cel mai importanți pentru populație este ROBOR 3M, pentru că după el se calculează rata pentru vechile credite Prima Casă – de departe cel mai atractiv credit ipotecar din ultimii ani.

Cum influențează indicele ROBOR rata lunară

Pentru un exercițiu de imaginație și pentru a vedea cât de mult influențează acest indice valoarea unei rate lunare, haide să luăm câteva exemple de rate la vechiul credit Prima Casă.

Pentru a simplifica puțin lucrurile, ne-am decis să luăm următoarele variante în calcul: un indice ROBOR 3M din septembrie 2017, ce era cotat la 1 % și unul pur ipotetic, specific unei crize economice, de 10 %.

Exemplu cu ROBOR 3M cotat la 1 %

Să zicem că persoana din exemplul acesta avea de achitat în septembrie 2017 suma de 1000 lei – 400 lei drept sold al creditului și 600 lei dobânzi.

Din cei 600 lei – 500 lei reprezentau marja băncii, iar 100 lei erau aferenți indicelui ROBOR 3M (care, așa cum am stabilit, era cotat la 1 % în acel moment).

În total a achitat 1000 lei.

Exemplu cu ROBOR 3M cotat la 10 %

În general, numai în timpul unei crize financiare, ROBOR 3M poate ajunge la o medie de 10 %.

Menținând exemplu de mai sus, dar aplicând creșterea indicelui de referință, persoana în cauză ar fi avut de achitat tot 400 lei soldul creditului + 500 lei marja băncii (care rămân neschimbate comparativ cu exemplul de mai sus) + 1000 lei datorați ROBOR-ului de 10 %.

În felul acesta, rata lunară ajunge la 1900 lei, aproape dublu față de varianta prezentată anterior, pentru același împrumut, cu un ROBOR cu valoare mare.

Exemplu cu indicele ROBOR maxim

Dacă ar fi să luăm în calcul maximul istoric al indicelui ROBOR BNR, de 15 % cât a fost vârful crizei financiare din 2008 – 2009, atunci rata lunară a respectivului individ ar fi fost de 400 lei sold + 500 lei marjă + 1500 lei ROBOR.

Așadar, rata lunară ar fi ajuns la 2400 lei în total, cu 1400 lei mai mare decât cea pe care o are de plătit când indicele are o valoare de 1 %.

Ce influențează evoluția indicelui

Există mai mulți factori care influențează creșterea indicatorului ROBOR.

Creșterea inflației, scăderea lichidității din piață, incertitudinea în ceea ce privește politicile adoptate de către Ministerul Finanțelor Publice – toate acestea pot influența pozitiv și/sau negativ evoluția indicelui ROBOR.

Explicăm în continuare cum.

Din păcate, în ultima vreme, rata inflației a înregistrat o evoluție ascendentă, trend care pare să se păstreze și în viitor.

Creșterile salariale nu au făcut decât să crească apetitul de cumpărare al românilor, fapt care se traduce prin scumpirea tuturor articolelor de pe piață și, automat, în deprecierea puterii de cumpărare a leului, rezultând creșterea inflației.

Există o legătură directă între rata inflației și cea a dobânzii de politică monetară.

Pentru a se menține un echilibru, este necesar ca atunci când se observă că inflația crește, să se crească automat și rata dobânzii interbancare.

Consilierul de strategie al Băncii Naționale a României, domnul Adrian Vasilescu declara în 2018 că inflația mare cere și o dobândă mare.

Scăderea lichidității în piață

Cu cât există mai puține lichidități, cu atât băncile sunt nevoite să se împrumute la rate interbancare mai ridicate, ducând automat și la creșterea indicelui ROBOR.

Riscul din sfera finanțelor publice

Politicile uneori confuze ale celor ce se regăsesc în funcții de conducere ale instituțiilor finanțelor publice, sau uneori chiar contradictorii, duc la prudență.

Băncilor le este frică de eventualele consecințe, retrag lichiditățile de pe piață și așteaptă să vadă ce se întâmplă și cum gestionează statul deficitul monetar, pentru a știi cum să reacționeze și ei, la rândul lor.

Fapt care, ai ghicit, duce la creșterea ROBOR-ului.

Ce să reținem despre ROBOR

ROBOR este un indicator extrem de important, în funcție de el modificându-se ratele lunare pe care va trebui să le achităm pentru vechile credite cu dobânzi variabile.

În prezent, el nu mai este utilizat la acordarea de noi împrumuturi, în locul lui fiind folosit un indicativ nou intitulat IRCC.

De regulă, astfel de indici scad atunci când economia funcționează eficient și cresc în vreme de crize monetare și/ sau financiare.

Pentru a evita eventualele majorări de rate, poți aplica pentru împrumuturi ce vin cu costuri fixe, care nu se modifică indiferent de valoarea la care ajunge ROBOR.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Economie

Economie

Costul produselor de bază care alcătuiesc un mic dejun a crescut cu 55% într-un singur an

Unirea Ziarul

Publicat

în

Costul produselor de bază care alcătuiesc un mic dejun a crescut cu 55% într-un singur an Costul produselor de bază care alcătuiesc un mic dejun tipic s-a majorat cu 55% într-un singur an, în urma unor creşteri majore ale preţurilor la cacao şi carne de porc, conform celui mai recent indice al produselor de bază […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea