Rămâi conectat

Societate

Valentine’s Day, o sărbătoare a iubirii

Publicat

în

Ziua de 14 februarie este sărbătorită în fiecare an ca fiind ziua îndrăgostiţilor din toată lumea. Valentine’s Day îşi are originea în numele unui preot creştin roman, care a fost martirizat în timpul împăratului Claudius al Romei. Acesta a interzis căsătoriile în speranţa că astfel mai mulţi bărbaţi vor fi dispuşi să-i întregească armata. Cu toate acestea, Valentin a continuat să oficieze căsătorii, dar în secret. Asta până în momentul în care a fost prins de către soldaţii împăratului şi aruncat în închisoare pentru a fi mai apoi omorât. În timpul petrecut în închisoare, tinerii aruncau în celula lui bileţele şi flori, mulţumindu-i pentru ceremoniile înfăptuite cu riscul de a-şi pierde viaţa. Legenda spune că Sf. Valentin a trimis chiar prima scrisoare de ziua îndrăgostiţilor. El a lăsat un bilet de adio fiicei temnicerului, care devenise prietena sa, şi a semnat „From your Valentine”. 14 februarie este data morţii sale şi a devenit astfel ziua în care îndrăgostiţii îşi mărturisesc şi îşi sărbătoresc iubirea.
Treptat, 14 februarie a devenit ziua în care se trimit mesaje de dragoste, iar Sf. Valentin este considerat apărătorul iubirii şi al îndrăgostiţilor. Această zi este marcată în fiecare an prin trimiterea scrisorilor de dragoste sau a cadourilor simbolice, fie ele bomboane, flori sau orice altceva care să simbolizeze iubirea. În unele locuri se organizează chiar baluri pentru sărbătorirea acestei zile. Sărbătoarea a creat de-a lungul timpului mai multe tradiţii. Cu sute de ani în urmă, în Anglia, copiii se costumau astfel încât să arate a adulţi şi mergeau din uşă în uşă cântând. În Scotia, pe lingurile din lemn se făceau sculpturi în formă de chei şi inimi care apoi erau oferite cadou. Simbolul acestora ar fi „tu eşti cheia spre inima mea”. Mijlocul lunii februarie a fost mereu asociat cu sărbătorirea dragostei sau a fertilităţii. În Grecia Antică, în această perioadă se serba căsătoria zeilor greci, Zeus şi Hera (zeiţa protectoare a femeilor, căsătoriei şi naşterilor). În Roma Antică se sărbătorea Lupercalia, un omagiu adus zeilor romani ai fertilităţii, Lupercus şi Faunus.
Obiceiul de a dărui flori în această zi provine probabil de pe la 1700, când Charles al II-lea al Suediei a adus în Europa conceptul de „limbaj” al florilor. Astfel, trandafirul, simbol al dragostei, este probabil singura însemnătate universal cunoscută. Alte flori preferate de femei pentru Valentine’s Day sunt lalelele, liliacul, margaretele şi garoafele.
Printre cele mai oferite cadouri în această zi se numără bomboanele de ciocolată care au o mare popularitate. Companiile producătoare de ciocolată creează forme şi ambalaje potrivite cu tema acestei zile. Dar Valentine’s Day în secolul al XXI-lea nu mai înseamnă doar mici cadouri simbolice oferite partenerului. Această zi este sărbătorită prin excursii cu destinaţii romantice, iar cele mai iubite destinaţii rămân cu siguranţă Paris, Veneţia sau Viena.
În timp ce mulţi îndrăgostiţi, în special tineri, se bucură de această zi, există şi voci care sunt împotriva acestei sărbători. Dragostea trebuie sărbătorită în fiecare zi, şi de aceea, ei nu văd rostul unei astfel de sărbători. Valentine’s Day este în opinia lor doar o ocazie în plus pentru comercianţi de a-şi mări veniturile pe seama naivilor îndrăgostiţi. (L.I.)

Publicitate

Ştirea Ta

VIDEO ȘTIREA TA| IREAL: O cireadă întreagă de vaci se plimbă nestingherită între cele două mall-uri din Alba Iulia

Publicat

în

VIDEO ȘTIREA TA| IREAL: O cireadă întreagă de vaci se plimbă nestingherită între cele două mall-uri din Alba Iulia

Atunci când crezi că le-ai văzut pe toate există loc, câteodată, de mai mult: într-un articol precedent vă relatam cum o vacă, „Joiana” , se plimba pe contrasens în centrul orașului Alba Iulia.

Ei bine, misterul a fost elucidat: „Joiana” face parte dintr-o întreagă cireadă de bovine și s-a pierdut de restul „găștii” de aparații surprinzătoare, care pesemne nu pot să se hotărască de la care centru comercial să își facă cumpărăturile și se plimbă de colo-colo nestingherite.

Electrica Furnizare Discount

Se întâmplă, tot mai des, să circuli liniștit prin Municipiul Alba Iulia și să te întâlnești cu „personaje” care mai de care. În urmă cu câteva săptămâni o turmă de „labradori de Alba Iulia” se „omeneau” pe o „pajiște” din municipiu, iar astăzi palmaresul aparițiilor inedite se completează cu o vacă, iar mai apoi cu cireada întreagă.

Citește mai mult

Ştirea Ta

FOTO ȘTIREA TA| „Joiana”: Vaca iresponsabilă care circulă în Alba Iulia pe contrasens

Publicat

în

FOTO ȘTIREA TA| „Joiana”: Vaca iresponsabilă care circulă în Alba Iulia pe contrasens

Se întâmplă, tot mai des, să circuli liniștit prin Municipiul Alba Iulia și să te întâlnești cu „personaje” care mai de care. În urmă cu câteva săptămâni o turmă de „labradori de Alba Iulia” se „omeneau” pe o „pajiște” din municipiu, iar astăzi palmaresul aparițiilor inedite se completează cu o vacă.

Nu este o vacă SMART cu siguranță, fiindcă în caz contrar nu ar fi circulat pe contrasens și ar fi știut că locul ei nu este pe carosabil în centrul orașului, măcar ea , dacă proprietarul nu știe.

UPDATE : VIDEO ȘTIREA TA| IREAL: O cireadă întreagă de vaci se plimbă nestingherită între cele două mall-uri din Alba Iulia

Albaiulienii s-au cam obișnuit cu astfel de situații, în palmaresul vast al aparițiilor avem o sumedenie de patrupede : oi, cai, porci și acum și pe „Joiana”, ce întărește combinația între viața la oraș și atitudinea neconvențională de care unii albaiulieni dau dovadă.

Electrica Furnizare Discount

Citește mai mult

Cultură Educație

FOTO| Exponatul lunii la Muzeul „Ioan Raica” Sebeș: Un stâlp funerar confecționat din lemn de stejar, care provine din Jidoștina, comuna Șugag, județul Alba

Publicat

în

FOTO| Exponatul lunii la Muzeul „Ioan Raica” Sebeș: Un stâlp funerar confecționat din lemn de stejar, care provine din Jidoștina, comuna Șugag, județul Alba

Exponatul lunii septembrie 2021 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un stâlp funerar confecționat din lemn de stejar, care provine din Jidoștina, comuna Șugag, județul Alba, folosit la începutul secolului XX, pentru a marca mormântul unui bărbat.

Stâlpul funerar, octogonal în secțiune, are înălțimea de 1,25 m. Suprafața acestuia este tratată distinct în succesiunea a 16 registre, fiind ornamentat doar în jumătatea superioară. Baza, de 48 cm, este prima parte, nedecorată, a stâlpului. Deasupra acesteia, urmează trei segmente de forma unor prisme, octogonale în secțiune, cu baza mică dispusă în jos.

Electrica Furnizare Discount

Stâlpul continuă cu o succesiune de 12 registre, tot octogonale în secțiune, cu lățimi ce variază între 4 și 9 cm, ale căror margini sunt decorate cu denticuli ciopliți. Cele mai late sunt ornamentate cu X-uri, mai mici sau mai mari, motive decorative interpretate de specialiștii ca fiind simboluri solare. În partea superioară a stâlpului este dispusă o învelitoare rotundă, cu diametrul de 15 cm, confecționată din lemn de brad, cu marginile dințate, care îndeplinește atât un rol funcțional, protejând stâlpul de apa provenind din precipitații, cât şi unul decorativ-simbolic, fiind o reprezentare a discului solar. Învelitoarea are două mici perforații, în care era fixată, cel mai probabil, „pasărea-suflet”, care însă nu s-a păstrat. Pe trei dintre laturile registrelor (7-9), se păstrează inscripția „1915 Iuan Lup”, orientată de sus în jos, care consemnează anul decesului şi numele celui pentru care a fost confecționat stâlpul funerar.

Cimitirele din satele de munte din Mărginimea Sebeșului mai păstrează, însă, din ce în ce mai rar, obiceiul de a pune stâlpi funerari la mormintele bărbaților, practică care la jumătatea secolului trecut era prezentă în cătunele Șugagului, Loman, Tonea, Răchita, Pianu de Sus, Strungari, Purcăreţi și Plaiuri. La începutul secolului XX, fenomenul a fost, însă, mult mai răspândit în zona submontană, ocupând o arie cuprinsă între Orăștie și Făgăraș, cu intruziuni sporadice la sud de Carpați, în aria actuală a județelor Gorj și Mehedinți.

În general, stâlpii funerari sunt ornamentați, de sus și până jos, cu motive geometrice și, mai rar, cu motive florale sau vegetale, de cele mai multe ori elementele decorative sculptate fiind pictate, culorile cele mai frecvent folosite fiind roșul, negrul, verdele, albastrul și, mai rar, albul. În secțiune, au formă patrulateră (Pianu de Sus, Purcăreţi, Plaiuri, Strungari, Răchita, Loman, Tonea și Pleși) sau hexagonală / octogonală (Căpâlna, Deal și Jidoștina), cu diametrul de 8-12 cm, în timp ce înălțimea lor variază între 1,20 și 2 m, în funcție de vârsta decedatului (la copii și bătrâni stâlpii folosiți erau mult mai mici). Un alt indiciu în stabilirea vârstei celui înmormântat este prezența păsării-suflet pe stâlp, ce apare exclusiv la tinerii necăsătoriți, situație în care, alături de stâlpul cu pasăre, se folosește și o „suliță de brad”, care trebuia să aibă o înălțime proporțională cu vârsta pe care o avusese decedatul. Ocupația celui înmormântat, în viața pe care tocmai o părăsise, este indicată uneori de diverse însemne funerare. La Purcăreţi, dacă cel decedat era cioban, se lega de un colț al stâlpului o batistă în care se introducea, alături de moneda pusă la toți morții (gest care ne amintește de „obolul lui Caron” din mitologia romană), și un smoc de lână, iar la Loman, Tonea şi Răchita, dacă decedatul a fost cioban, se atârna de stâlp un clopoțel.

În cazul exemplarului ales ca exponat al lunii la muzeul din Sebeş, înălțimea (1,25 m), precum şi cele două perforații ale discului din extremitatea superioară a stâlpului, unde cel mai probabil a fost fixată o pasăre-suflet, ne îndreptățesc să credem că el marca mormântul unui tânăr necăsătorit, decedat în anul 1915.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare