Universitatea „1 Decembrie 1918”: Două decenii de învăţământ universitar filologic la Alba Iulia

Centrul Internaţional de Studii şi Conferinţe „Gaudeamus” al Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia (UAB), din zona Schit, găzduieşte timp de două zile cea de-a XIV-a ediţie a Sesiunii Ştiinţifice Naţionale „Dialogul culturilor între tradiţie şi modernitate”, cu participare internaţională. Evenimentul este un excelent prilej pentru aniversarea celor două decenii de învăţământ filologic universitar la Alba Iulia, fiind organizat de Universitatea „1 Decembrie 1918”, Facultatea de Istorie şi Filologie, Departamentul de Filologie, Centrulde Cercetări Filologice şi Dialog Multicultural, Centrul de Cercetare şi Inovare în Educaţia Lingvistică şi Centrul de Cercetare a Imaginarului „Speculum”.

La deschiderea oficială au fost prezenţi prorectorii Lucia Căbulea şi Ioan Achim, preşedintele Senatului UAB, Nicolae Todea, decanul Facultăţii de Istorie şi Filologie, Ileana Ghemeş, Diana Câmpan, purtătorul de cuvânt al UAB, Gabriel Bărbuleţ, şeful Departamentului de Filologie.

La cele 3 secţiuni – „Studii de cultură şi literatură”, „Studii de limbă” şi „Studii de pedagogie şi didactică” se vor prezenta zeci de lucrări de către dascăli, studenţi, masteranzi şi doctoranzi din importante centre universitare din ţară şi din străinătate (Polonia, Germania, Serbia, Macedonia), precum şi din învăţământul preuniversitar. Dintre filologii albaiulieni i-aş menţiona pe universitarii Ileana Ghemeş („Raţionalism cultural şi românism”; „Figuri matriciale ale spiritualităţii naţionale în eseistica românească interbelică”), Diana Câmpan („Schema esenţială a călătoriei culturale ca factor de reevaluare a memoriei colectiv”), Valeria Pioraş („Passages et ancrages en France. Dictionnaire des ecrivains migrants de langue francaise 1981 – 2011”), Georgeta Orian („Între oglinzi ficţionale: Dumnezeu s-a născut în exil. Jurnalul lui Ovidiu la Tomis şi Moartea la Tomis. Jurnalul lui Ovidiu”), Gabriel Bărbuleţ („Flouting Maxims of Conversation in Commercials”), Adina Curta („Antoine de Saint-Exupery – volonte et responsabilite de l’homme face a ses limites”), Alexandra Jacobsen („Integrating Cooperative Learning and Learning Styles in Teaching Danish as a Second Language”), Maria Ştefănescu (moderator), Marinela Lupşa („William Faulkner’s Critical Reception in Romania”), Rodica Chira („Intellectuel et societe – passe et present”), Rodica Pioariu („Feminist concerns in Rachel’s Crothers drama”), Marcela Ciortea („Versiuni româneşti ale «Cântării cântărilor»”), Petronela Wainberg („Consideraţii asupra lui «de» partitiv din limba latină”), Iuliana Wainberg („Mihai Eminescu şi cultura română veche”), Teodora Popescu („Teaching Culture Through Business Collocations”), Coralia Telea („Chronique des faits divers dans le discours de presse transylvain du XIXe siecle”), Constantin Mladin („Comment nait une langue nationale? Le cas du macedonien”), Mihai Gherman („Războiul ca sursă a comicului în literatură”), Ioan Scheau („Anul Rousseau. Război şi stat în Cartea Întâi a contractului social”). Dintre lucrările dascălilor de liceu le amintesc pe cele prezentate de profesoarele de la Colegiul Naţional „IM Clain” Blaj – Ioana Bărbuleţ („Noi modalităţi de abordare a textului literar la nivel liceal”) şi Diana Aftenie („Educaţia interculturală – o nouă perspectivă a învăţământului românesc”) sau de profesoara Colegiului Tehnic „Al. Domşa”, Maria Holhoş („Document şi ficţiune în proza lui Marin Preda”). Remarcabile sunt şi referatele doctoranzilor UAB: Mihaela Bal („Cu războiul rece deasupra şi legea morală în sine”), Claudia Anca („Jurnale intime feminine din timpul ocupaţiei germane în Bucureşti 1916 – 1918”), Rodica Marian („Două mărturii asupra războiului: scriitorul Constantin Virgil Gheorghiu şi generalul Ion Gheorghe”), Anemona Pătrulescu („Razboiul – temă frecventă a romanelor lui D.R. Popescu”), Melania Vrabie („Evadările Lenei Constante – aspecte privind detenţia feminină din perioada comunistă”), Silviu Mihăilă („Zoe Dumitrescu- Buşulenga: cum mai putem citi biografia eminesciană?”) sau a studentului Vasile Macovei („Estetica fricii. Încercări asupra literaturii franceze medievale”).

Robert GHERGU 

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI