Un sat aproape părăsit din Alba, „uitat de lume” şi „la capătul pământului”, adăpostește o biserică veche de cinci secole unde se găseşte o pictură a „împăratului roşu-galben“

Un sat aproape părăsit din Alba, „uitat de lume” şi „la capătul pământului”, adăpostește o biserică veche de cinci secole unde se găseşte o pictură a „împăratului roşu-galben“

Satul Tătârlau se află undeva în estul judeţului Alba, între Blaj şi Cetatea de Baltă. Este un sat aproape părăsit, caruia i se potrivesc aproape perfect expresiile „uitat de lume” şi „la capătul pământului”.

Uliţele desfundate, casele care par sărăcăcioase şi populaţia îmbătrânită provoacă, la prima vedere, o stare de dezolare dezarmantă. Cu toate astea, există un loc, în Tătârlau, care contrastează puternic cu aparenţele. Este vorba despre biserica evanghelică din sat.

”Biserica saşilor, cum se spune, devenită simbolul satului care, în săseşte, se numeşte Taterloch. O veţi găsi într-o poiană îngrădită, bine rânduită, cu acces direct de la şosea. Biserica are 15 m înălţime, este de tip sală, cu origini în secolele XIV-XV, fiind clădită integral în stil gotic.

Materialul principal de construcţie este piatra de râu, în amestec cu cărămizi şi elemente locale, precum pământ, argilă şi lemn. Cu o navă aproape pătrată, cu tavan casetat şi cor poligonal, sprijinit în nervuri stelate, proeminente, micuţul lăcaş săsesc impresionează prin rigurozitate. În exterior, contraforţi şi rămăşiţe de fresce gotice – înfăţişându-l pe Sf. Cristofor (care a dat şi hramul bisericii) – îmbogăţesc efectul monumental al edificiului”, spune Rareş Tileagă, ghid de călătorii.

Dintre toate elementele interioare, altarul, de tip poliptic (adică alcătuit dintr-o serie de panouri pictate, fiecare reprezentând o scenă şi, în ansamblu, o suită compoziţională), este cel mai semnificativ, fiind datat 1508. Altarul prezintă 12 compoziţiii, la care se adaugă predela cu scene biblice şi figuri de sfinţi.

Are patru aripi, dintre care două sunt imobile, iar două, mobile, şi este în întregime opera pictorului Vincentius din Sibiu şi a lemnarului Simon, fiind considerat o expresie artistică a tranziţiei de la gotic la renaştere. Fapt semnificativ este şi că una dintre picturile altarului îl reprezintă pe Sfântul Rege Ştefan, poreclit „împăratul roşu-galben”.

Un alt detaliu care merită atenţie este fragmentul de frescă, valoros, descoperit în pereţii interiori ai corului, în anul 2016, în timpul unei analize a tencuielii.

Satul are o populaţie de circa 700 de locuitori, care se ocupă în principal cu cultivarea pământului. Se ajunge în satul din comuna Cetatea de Baltă pe ruta Alba Iulia – Teiuş (DN 1) – Blaj (DN 14B) – Cetatea de Baltă (DJ 107) – Tătârlaua (DJ 142K). O altă cale de acces este dinspre judeţul Mureş, oraşul Târnăveni, pe DJ 107.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE