”Turnul Slăninilor”, locul în care oamenii dintr-un sat din Alba își păstrează preparatele din porc – FOTO

Unii locuitori din satul Gârbova, județul Alba, stăpânit odinioară de sași, își depozitează de secole preparatele tradiționale de porc, în special slănina, într-o cămară comunală, construcția primind numele ”Turnul Slăninilor” sau ”frigiderul satului”.

”Turnul Slăninilor” se află în Cetatea Greavilor, în mijlocul localității Gârbova, și a devenit un punct de atracție pentru turiștii care vizitează județul Alba. Cămara din turn este aerată și lipsită de umezeală. Aici, sașii își depozitau, în anotimpurile reci, bucățile de slănină.

Mihai Boholț, unul dintre localnicii care ține cheia fortificației, a declarat că tradiția păstrării bucatelor în turn, veche de sute de ani, se menține și astăzi în rândul câtorva dintre gârboveni.

”În Gârbova mai sunt acum circa 35 de sași, iar locuitori peste 1.000. ”Turnul Slăninilor” nu mai este cum era odată, însă tradiția s-a păstrat, iar după sărbători mai mulți oameni își aduc, aici, slănina”, a declarat Mihai Boholț.

Acesta a subliniat că acum toți oamenii au un congelator în gospodărie, însă își aduc preparatele în cămara comunală de dragul păstrării tradiției.

”Mai demult, oamenii nu aveau lăzi frigorifice și nu aveau unde să-și depoziteze bucatele. După sărbători sunt mai multe preparate depozitate, însă tot timpul se găsesc două, trei bucăți de slănină. Clădirea a devenit punct de atracție pentru turiști”, a mai spus Mihai Boholț.

Pentru a nu încurca bucățile de slănină fiecare familie are un loc precis. Mai demult, oamenii avea o ștampilă cu propriile inițiale care se puneau după fiecare tăietură, pentru o bună contabilizare a ”mărfii”.

La intrare în Cetate, înainte să urci în ”Turnul Slăninilor”, stau dovadă câteva imagini din 1980, în care se poate observa procedura folosită.

”Fiecare venea de acasă cu cuțitul, ștampila și o cârpă pentru învelit slănina. Urca în turn, tăia slănina și punea ștampila pe tăietura proaspătă, pentru ca fiecare să știe cât a mai rămas, o împacheta și mergea acasă”, a povestit un localnic.

Sătenii aveau voie să-și ia porția de slănină din turn doar de două ori pe săptămână, lunea și vinerea. Când se trăgeau clopotele, era semn că se deschid porțile și fiecare poate veni să-și ia merindea.

Cu mult timp în urmă, potrivit localnicilor, sătenii își păstrau mâncarea în turn în caz de asediu, acestea fiind proviziile lor. Astfel, pe lângă slănină, mai erau adăpostite și alimente de bază, precum grâne, fructe, legume, zarzavaturi, dar și vin, pentru ca apărătorii cetății să poată rezista în cazul unor asedii mai lungi.

Cetatea a fost construită în centrul localității de către greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Reședința nobiliară era fortificată cu un zid care delimita o incintă circulară și dispunea de un donjon romanic.

În secolul al XV-lea cetatea este vândută, devenind proprietatea comunității. Donjonul romanic a fost transformat în turn-clopotniță, gigantic, alb, care se vede și astăzi de la distanță.

”Turnul Slăninilor” a fost clădit ca un turn de poartă în urma extinderii cetății în secolele al XV-lea și al XVI-lea, iar înainte de a adăposti slănina, pe vremuri avea rol de apărare.

Tot în Cetate, mai poate fi vizitat un mic muzeu etnografic, unde sunt expuse costume tradiționale și unelte gospodărești.

Cetatea Greavilor a trecut printr-un proces de restaurare care s-a încheiat în 2014, tocmai pentru a o introduce în circuitul turistic. Monument istoric și de arhitectură laică, în prezent cetatea este considerată una dintre cele mai vechi și mai bine păstrate din Transilvania.

[nggallery id=2940]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI