Trece criza,… vine alta!

Grecia avea la finele anului trecut o datorie publică de aproape 330 de miliarde de euro, reprezentând peste 142% din PIB, iar deficitul bugetar a fost în anul 2010 de 10,5% din PIB, faţă de 15,4% din PIB în anul 2009. La Bucureşti problemele Greciei nu creează o îngrijorare prea mare, condiderându-se că situaţia din Grecia nu va pune presiuni semnificative asupra leului. Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, consideră că situaţia din Grecia, precum şi cea a altor economii de la periferia zonei euro, care au probleme cu datoriile suverane, ar putea afecta România doar prin canalul încrederii în economie, ceea ce ar putea determina o încetinire uşoară a creşterii PIB. Aşa o fi, dar ce te faci că vreo 7 bănci din România sunt greceşti şi, în condiţiile de îndatorare fără precedent a Greciei s-ar putea, Doamne-fereşte, să se producă seisme şi în acest domeniu, afectând poate, în mod substanţial, anumite investiţii şi depozite. Iată ce înseamnă acum îndatorarea Greciei: la nici un an de la încheierea unui acoord de finanţare externă de 110 miliarde de euro cu UE, FMI şi BCE, Grecia are deja nevoie de un nou acord, cu o valoare de circa 120 de miliarde de euro, potrivit unor informaţii apărute în presa străină şi preluate de canalele media româneşti. Dar noul pachet de finanţare va fi condiţionat de măsuri de austeritate mai dure decât cele convenite anul trecut, precum şi de un program amplu de privatizări, care a început deja prin vânzarea a 10% din OTE către Deutsche Telekom. Nu mă pricep prea bine la toate astea, dar cum spunea un cetăţean pe forumul nostru referitor la această situaţie, aceasta ar putea fi o altă faţă a războiului modern, dus cu alte reguli, pe alte fronturi, dar cu efecte distrugătoare pentru economiile nepregătite, mai ales în ţările în care coprupţia a ajuns la dimensiuni monstruoase, precum România. Va face, oare, faţă, ţara noastră?
Dar nu atât situaţia din Grecia ar trebui să ne îngrijoreze, ci situaţia din alte ţări, precum Spania, de pildă. O economie atât de mare încât este foarte greu de susţinut dacă se clatină, dar nici nu poate fi lăsată să se prăbuşească. Şi, mai grav, economia SUA dă semne de clătinare îngrijorătoare. Guvernul american a atins limita maximă a îndatorării, de 14.294 de miliarde de dolari, iar Trezoreria a autorizat măsuri extraordinare, care permit guvernului să se mai poată împrumuta până în data de 2 august. După această dată, guvernul SUA nu va mai avea dreptul să se împrumute şi nu îşi va putea onora obligaţiile, inclusiv serviciul datoriilor. Analistul Nouriel Roubini, profesor de economie la New York University şi preşedinte al firmei de consultanţă Roubini Global Economics, consideră că economia mondială ar putea fi ameninţată din 2013 încolo de o „furtună perfectă” care s-ar putea forma prin combinarea problemelor fiscale ale SUA, încetinirea ritmului de dezvoltare din China, restructurarea datoriilor suverane în Europa şi stagnarea din Japonia. Aşadar, după primul val de criză pornit din SUA şi care a făcut ravagii şi la noi, că nu ne-am revenit nici acum, ar putea să mai vină un uragan mai distrugător decât „Katrina”, care nu se va limita la teritoriul de dincolo de ocean. Aşadar, va trece o criză şi va veni alta, dacă SUA va intra în incapacitate de plată, după cum consideră unii specialişti. Iar aceştia mai apreciază că efectele unui astfel de tsunami ar fi mai devastatoare decât efectele cutremurului din Japonia, preţul ridicat al petrolului şi criza datoriilor din Europa. Ce se va întâmpla atunci cu România, care acum face declaraţii optimiste prin guvernarea ei?
Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI