Traseul Autostrăzii Sebeş – Turda, modificat din cauza pădurii dacice de stejar pufos de la Mirăslău
Traseul Autostrăzii Sebeş – Turda, modificat din cauza pădurii dacice de stejar pufos de la Mirăslău
Pădurea dacică de stejar pufos de la Mirăslău este o arie protejată situată la ieşirea din comună spre judeţul Cluj, pe partea stângă a drumului naţional 1. Zona a fost declarată sit de importanţă comunitară prin Ordin al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, în decembrie 2007 şi se întinde pe o suprafaţă de 56 hectare.
Ca un semnal că încă mai există români cărora le pasă de mediul în care trăiesc, de biodiversitatea ce trebuie conservată şi lăsată astfel moştenire urmaşilor, aria protejată a fost luată în custodie de o asociaţie din judeţul nostru în iulie 2007. Până în 2012, membrii asociaţiei au întreţinut rezervaţia cu forţe proprii, cu voluntari. Primarul comunei Mirăslău, Alexandru Liviu Gigel, ne-a declarat că terenul pe care l-a predat asociaţiei făcea parte din pădurea comunală, iar din momentul predării, zona a fost întreţinută de membrii asociaţiei. Ca o încununare a efortului depus pentru conservarea acestei păduri, a venit în 2012 aprobarea “Proiectului integrat privind elaborarea planurilor de management pentru 3 arii protejate din regiunea 7 Centru”, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”, Axa Prioritară 4, cu un buget total alocat de 2.445.836 lei. Alături de pădurea de stejar pufos de la Miraslău, prin acest proiect erau vizate încă două arii protejate din Sibiu şi Hunedoara.
Pe fondurile europene primite, pădurea de stejar pufos de la Mirăslău a fost inventariată, cartată. A fost evaluată starea de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar: floră, amfibieni, reptile, nevertebrate şi păsări. În plus, custozii pădurii au amplasat de-a lungul timpului marcaje turistice şi au supravegheat zona pentru ca stejarii să nu fie distruşi de mâna omului sau de poluare. Situl are o valoare conservativă deosebită având în vedere că pădurile dacice de stejar pufos sunt întâlnite doar insular în România, aici fiind edificate şi specii submediteraneene.
Primarul comunei Mirăslău, Alexandru Liviu Gigel, ne-a declarat că, din câte a auzit, această arie protejată a condus şi la modificarea traseului Autostrăzii Sebeş-Turda, după ce calculele proiectanţilor dădeau exact prin pădurea de stejar pufos. Se pare că iniţial s-a încercat varianta unui tunel, mult prea costisitor, ca ulterior să se opteze pentru îndepărtarea autostrăzii de această arie protejată şi menţinută cu fonduri europene.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Video | De la mocăniță la „Mocana” de azi: 130 de ani de trafic feroviar între Alba Iulia și Zlatna
De la mocăniță la „Mocana” de azi: 130 de ani de trafic feroviar între Alba Iulia și Zlatna O linie născută din nevoia de a scoate minereul din Valea Ampoiului a devenit una dintre cele mai recognoscibile căi ferate înguste din Transilvania. A trecut prin locomotive cu abur, locomotive diesel, schimbarea ecartamentului, dispariția traficului de […]
Și-a obligat concubina de 17 ani să se prostitueze în mai multe localități din țară: Inculpatul, condamnat la aproape 5 ani și jumătate de închisoare pentru trafic de minori și proxenetism
Și-a obligat concubina de 17 ani să se prostitueze în mai multe localități din țară: Inculpatul, condamnat la aproape 5 ani și jumătate de închisoare pentru trafic de minori și proxenetism Tribunalul Alba a soluționat cu o sentință cu executare un dosar de trafic de minori și proxenetism instrumentat de DIICOT Alba Iulia. Persoana inculpată […]
FOTO | La 71 de ani, o localnică dintr-o comună din Apuseni, încă țese tradiția la război: „Înainte așa era, trebuia să țeși ca să-ți faci straiță, ca să-ți faci lepedeu, ca să-ți faci țol”
La 71 de ani, o localnică dintr-o comună din Apuseni, încă țese tradiția la război: „Înainte așa era, trebuia să țeși ca să-ți faci straiță, ca să-ți faci lepedeu, ca să-ți faci țol” În comuna Poșaga, tradițiile nu sunt doar povești din trecut, ci încă fac parte din viața de zi cu zi. O demnostrează […]