Traseul Autostrăzii Sebeş – Turda, modificat din cauza pădurii dacice de stejar pufos de la Mirăslău
Traseul Autostrăzii Sebeş – Turda, modificat din cauza pădurii dacice de stejar pufos de la Mirăslău
Pădurea dacică de stejar pufos de la Mirăslău este o arie protejată situată la ieşirea din comună spre judeţul Cluj, pe partea stângă a drumului naţional 1. Zona a fost declarată sit de importanţă comunitară prin Ordin al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, în decembrie 2007 şi se întinde pe o suprafaţă de 56 hectare.
Ca un semnal că încă mai există români cărora le pasă de mediul în care trăiesc, de biodiversitatea ce trebuie conservată şi lăsată astfel moştenire urmaşilor, aria protejată a fost luată în custodie de o asociaţie din judeţul nostru în iulie 2007. Până în 2012, membrii asociaţiei au întreţinut rezervaţia cu forţe proprii, cu voluntari. Primarul comunei Mirăslău, Alexandru Liviu Gigel, ne-a declarat că terenul pe care l-a predat asociaţiei făcea parte din pădurea comunală, iar din momentul predării, zona a fost întreţinută de membrii asociaţiei. Ca o încununare a efortului depus pentru conservarea acestei păduri, a venit în 2012 aprobarea “Proiectului integrat privind elaborarea planurilor de management pentru 3 arii protejate din regiunea 7 Centru”, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”, Axa Prioritară 4, cu un buget total alocat de 2.445.836 lei. Alături de pădurea de stejar pufos de la Miraslău, prin acest proiect erau vizate încă două arii protejate din Sibiu şi Hunedoara.
Pe fondurile europene primite, pădurea de stejar pufos de la Mirăslău a fost inventariată, cartată. A fost evaluată starea de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar: floră, amfibieni, reptile, nevertebrate şi păsări. În plus, custozii pădurii au amplasat de-a lungul timpului marcaje turistice şi au supravegheat zona pentru ca stejarii să nu fie distruşi de mâna omului sau de poluare. Situl are o valoare conservativă deosebită având în vedere că pădurile dacice de stejar pufos sunt întâlnite doar insular în România, aici fiind edificate şi specii submediteraneene.
Primarul comunei Mirăslău, Alexandru Liviu Gigel, ne-a declarat că, din câte a auzit, această arie protejată a condus şi la modificarea traseului Autostrăzii Sebeş-Turda, după ce calculele proiectanţilor dădeau exact prin pădurea de stejar pufos. Se pare că iniţial s-a încercat varianta unui tunel, mult prea costisitor, ca ulterior să se opteze pentru îndepărtarea autostrăzii de această arie protejată şi menţinută cu fonduri europene.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Gheorghe Hagi, „regele” fotbalului românesc, împlinește 61 de ani. Fostul căpitan și selecționer al echipei naționale a României, desemnat în 1999 fotbalistul român al secolului
Gheorghe Hagi, „regele” fotbalului românesc, împlinește 61 de ani. Fostul căpitan și selecționer al echipei naționale a României, desemnat în 1999 fotbalistul român al secolului Fostul căpitan și selecționer al echipei naționale a României, Gheorghe Hagi, născut la 5 februarie 1965, la Săcele și considerat „Regele” fotbalului românesc, împlinește, joi, 61 de ani. Fostul căpitan […]
AREST PREVENTIV pentru medicul din Sebeș acuzat de luare de mită: Ar fi primit între 100 și 600 de euro de la șase pensionari de invaliditate
AREST PREVENTIV pentru medicul din Sebeș acuzat de luare de mită: Ar fi primit între 100 și 600 de euro de la șase pensionari de invaliditate Medicul din Sebeș reținut inițial pentru 24 de ore de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, fiind suspectat că ar fi primit mită de la mai mulți pensionari […]
Fabrică de procesare a cânepei, construită de o companie olandeză într-o comună din Alba în urmă cu 10 ani, scoasă la vânzare. Firma a raportat în 2024 o cifră de afaceri în scădere cu 35% şi un profit net de 14.560 lei
Fabrică de procesare a cânepei, construită de o companie olandeză într-o comună din Alba în urmă cu 10 ani, scoasă la vânzare. Firma a raportat în 2024 o cifră de afaceri în scădere cu 35% şi un profit net de 14.560 lei Prima fabrică de cânepă HempFlax din România, inaugurată în județul Alba printr-o investiție […]