Rămâi conectat

Actualitate

Topul scumpirilor în România: Situaţia majorărilor de preţuri înregistrate în ultimul an

Publicat

în

Topul scumpirilor în România: Situaţia majorărilor de preţuri înregistrate în ultimul an

Institutul Național de Statistică a prezentat luni, 14 februarie, situaţia creşterilor de preţuri înregistrate în ultimul an, iar cifrele se arată îngrijorătoare pentru buzunarele românilor.

Gazele naturale, uleiul comestibil, cartofii şi combustibilii s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în timp ce, comparativ cu luna precedentă, cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate la transportul aerian, gaze şi energie termică, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.

În intervalul ianuarie 2021 – ianuarie 2022, preţurile la gaze naturale au urcat cu 60,99%, la uleiul comestibil cu 25,76%, la cartofi cu 25,67 şi la combustibili cu 24,45%. La capitolul mărfuri alimentare, în afară de cartofi şi ulei, creşteri mari au mai fost înregistrate şi la ulei, slănină, grăsimi (plus 23,87%) şi mălai (plus 17,02%).

Elit - Gustul Desăvârșit

Comparativ cu luna anterioară, făina s-a scumpit în ianuarie 2022 cu 3,15%, produsele de morărit cu 3,08%, mălaiul cu 2,99% şi alte legume şi conserve din legume cu 2,95%. Singurele care s-au ieftinit au fost citricele şi alte fructe meridionale (minus 1,09%). Per total, comparativ cu decembrie 2021, preţurile mărfurilor alimentare s-au majorat, în medie cu 1,15%.

La categoria mărfuri nealimentare, în ultimul an, creşteri mari au fost consemnate, în afară de gaze naturale şi combustibili, la energia termică (plus 21,58%). Potrivit INS, preţurile la energia electrică au scăzut în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022 cu 2,16%.

Faţă de luna anterioară, gazele s-au scumpit în ianuarie 2022 cu 6,22%, energia termică cu 6,39%, iar combustibilii cu 3,59%. Creşterea medie a preţurilor faţă de decembrie 2021 a fost la acest capitol de 1,73%.

În cazul serviciilor, cele mai mari creşteri anuale au fost consemnate la serviciile poştale (plus 22,51%) şi la cele de apă, canal, salubritate (plus 12%).

În raport cu luna anterioară, cele mai mari majorări de tarife au fost înregistrate în ianuarie 2022 la serviciile de transport aerian (19,86%), apă, canal şi salubritate (plus 4,37%) şi transport interurban (plus 2,23%). În medie, preţurile la servicii s-au majorat comparativ cu decembrie 2021 cu 1,37%.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,35% în luna ianuarie 2022, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,18%, cele alimentare cu 7,24%, iar serviciile cu 5,66%.

În ceea ce priveşte preţurile la energia electrică şi la gazele naturale, INS explică faptul că „pentru a comensura evoluţia preţurilor privind energia electrică pentru consumatorii casnici, începând din luna ianuarie 2021, se calculează o medie ponderată a tarifelor pentru ofertele concurenţiale şi cele pentru serviciul universal. La stabilirea structurii pieţei de energie electrică s-au utilizat datele furnizate de A.N.R.E şi de furnizorii de ultimă instanţă”.

De asemenea, de la 1 noiembrie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022 iar prevederile Legii au fost evaluate în conformitate cu principiile ce stau la baza colectării şi calculării preţurilor şi tarifelor lunare pentru produsele şi serviciile ce intră în componenţa consumului populaţiei.

Astfel, din luna noiembrie 2021, ţinând seama de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2021, cu modificările şi completările ulterioare, pe perioada sezonului rece 2021-2022 (1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022), la calculul indicilor preţurilor de consum pentru energie electrică şi gaze naturale, se parcurg următoarele etape: calcularea tarifelor lunare compensate şi plafonate pentru energie electrică şi gaze naturale, pentru eşantionul de contracte reprezentative din nomenclatorul IPC; determinarea proporţiei consumului cumulat aferent consumatorilor casnici ce se încadrează în tranşele de consum lunar, în conformitate cu prevederile OUG nr.118/2021, pentru energie electrică şi gaze naturale, pe baza informaţiilor transmise de ANRE şi de furnizorii de ultimă instanţă; calcularea mediei tarifelor compensate/plafonate şi necompensate, ponderate cu proporţia consumului compensat, respectiv necompensat, în total consum casnic aferent lunii de calcul, pentru energie electrică şi gaze naturale, potrivit Agerpres.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Se apropie o criză alimentară? Bogdan Aurescu: „Este foarte important să o contracarăm”

Publicat

în

Se apropie o criză alimentară? Bogdan Aurescu: „Este foarte important să o contracarăm”

În cursul serii de luni, 16 mai, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu a vorbit despre rolul României în tranzitarea produselor agricole din ţara vecină prin porturile de la Galaţi şi Constanţa. Astfel, el a spus că peste 120.000 de tone de cereale din Ucraina au fost transportate prin portul Constanţa.

„Este foarte important să contracarăm o criză alimentară, care, în cazul multor ţări, se apropie”, a afirmat şeful diplomaţiei române.

România susţine un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, a mai spus, luni, Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre UE, care se desfăşoară la Bruxelles.

Elit - Gustul Desăvârșit

O criză alimentară suprapusă peste criza energetică, peste valul imens de inflație pe care îl traversăm

Radu Tudor a arătat că raportul dintre costuri și venituri, dintre prețuri și salarii, în România este mult mai greu de suportat decât în alte locuri ale lumii.

„Cred că va fi o mare provocare pentru cei mai mulți dintre cei care au venituri sub 2.000, chiar sub 3.000 de lei, să traverseze această perioadă pentru achitarea întreținerii, pentru medicamente, pentru mâncare, pentru absolut tot ceea ce este nevoie pentru un trai decent și civilizat.

Facturile deja au luat-o razna, deja la toate benzinăriile benzina este 8 lei litrul, motorina aproape 9 lei și suntem avertizați că această creștere va continua din păcate”, a spus Radu Tudor, luni seară, la Antena 3.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Creștere de 5,2% a economiei României, în primele trei luni ale anului 2022. Datele INS

Publicat

în

Creștere de 5,2% a economiei României, în primele trei luni ale anului 2022. Datele INS

În perioada ianuarie – martie, datele semnal privind evoluția Produsului Intern Brut arată o creștere economică de peste 5%, în comparație cu ultimele luni ale anului 2021 și de 6,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

La un avans economic se așteptau și specialiștii, dar estimările lor erau mult mai rezervate în condițiile invaziei ruse în Ucraina, începută la finalul lunii februarie și a accelerării inflației.

Elit - Gustul Desăvârșit

Economia României a crescut cu 5,2% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent, în timp ce faţă de perioada similară a anului trecut avansul înregistrat a fost de 6,5%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

În ceea ce priveşte evoluţia PIB în ultimul trimestru al anului trecut, INS a explicat faptul că pe serie ajustată sezonier indicii de volum au fost modificaţi faţă de a doua variantă provizorie ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022, cât şi a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială.

Astfel, dacă potrivit datelor publicate în aprilie PIB a scăzut cu 0,1% în ultimul trimestru al anului trecut, noile date arată că economia a consemnat un avans de 1%.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022 cât şi a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2021, publicată în comunicatul de presă nr. 85 din 8 aprilie 2022. Astfel: rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 101,9% la 101,1%; rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 101,6% la 103,3%; rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 97,1%; rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 99,9 la 101,0%”, se precizează în comunicatul INS.

La începutul acestei luni, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere cu 1,4 puncte procentuale, la 2,9%, estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior.

Estimările publicate de CNSP sunt în linie cu previziunile instituţiilor financiare internaţionale care au revizuit în scădere semnificativă ţintele de creştere ale economiei româneşti în acest an. Astfel, FMI estima, recent un avans de 2,2% pentru 2022, de la 4,8% cât indica în toamnă, în timp ce Banca Mondială a indicat o creştere chiar mai modestă pentru PIB-ul României, de 1,9%.

Luni, Comisia Europeană a publicat previziunile economice de primăvară, în care a arătat că, după o creştere robustă în 2021, economia României ar urma să încetinească la 2,6% în 2022, pe măsură ce inflaţia reduce veniturile disponibile iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile.

Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Profesorii nu vor mai avea voie să dea meditații elevilor din clasele la care predau: Anunțul ministrului Educației

Publicat

în

Profesorii nu vor mai avea voie să dea meditații elevilor din clasele la care predau: Anunțul ministrului Educației

În cursul zilei de marți, 17 mai, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a anunțat într-un pentru DCNews, că profesorilor le va fi interzis prin lege să mai facă meditații cu elevii din clasele la care predau.

„Vom avea clarificat și fenomenul meditațiilor, care se practică în orice stat al acestei lumi. Sigur, avem și o condiție pentru a preîntâmpina un anumit gen de lucruri: nu faci meditație cu elevul din clasa ta. Este o condiție de bun simț”, a subliniat Sorin Cîmpeanu.

„Poți să faci în școală cu elevii tăi sub formă de recuperare. Dacă vrei să faci în regim privat, poți să faci, dar nu cu elevii de la clasă”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a explicat, la DCNews, ce înseamnă evaluarea standardizată, la ce să se aștepte profesorii, elevi, dar și părinții.

Potrivit ordinului de ministru publicat în Monitorul Oficial pe data de 13 mai, „la nivelul fiecărui judeţ/sector al municipiului Bucureşti, pilotarea evaluării standardizate se va organiza în câte șapte unităţi de învăţământ, incluzând unităţi de învăţământ cu profil pedagogic”.

„Subiectul zilei este evaluarea standardizată. E un subiect ce trenează de cel puțin zece ani în așteptările publice din România”, a spus Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, marți, în cadrul unui interviu acordat DCNews, oferind ulterior zece argumente prin care a explicat importanța evaluării standardizate.

„În primul rând, evaluările standardizate reprezintă un instrument esențial pentru profesori. Sunt și pentru elevi, și pentru părinți, dar sunt esențiale pentru profesori, care își vor putea construi mult mai bine și mult mai eficient planurile de învățare, planuri personalizate pentru fiecare elev în funcție de stadiul în care se află acesta. Un al doilea avantaj este că putem compara rezultatele, pentru că sunt evaluări standardizate. Există acele acuzații de mult timp potrivit cărora nota 10 dintr-un liceu din centrul Bucureștiului înseamnă cu totul și cu totul altceva comparativ cu nota 10 într-un liceu din mediul rural, de exemplu. Vor fi comparații relevante, corecte între rezultate”, a explicat ministrul Sorin Cîmpeanu.

Sursa: dcnews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare