Titularizarea este un concurs pentru angajare în învăţământ

„Dezastru la titularizare”, „70% dintre profesori au picat concursul de titularizare”, „Profesorii, mai slabi decât elevii” sunt doar câteva dintre titlurile din mass-media care abordează pe larg subiectul privind rezultatele înregistrate la „examenul” de titularizare, date doar de dragul senzaţionalului. În primul rând, aş vrea să explic faptul că titularizarea se desfăşoară într-adevăr sub forma unui examen, dar care, în realitate, este ca orice concurs de selecţie a personalului în vederea angajării, fie că e vorba despre o unitate din sectorul de stat, fie de cel privat. Ca la orice concurs (organizat „pe bune”), doar cei mai buni vor fi selectaţi. Nu este nici un examen la care se pică sau pe care toţi trebuie obligatoriu să-l promoveze. E un concurs în urma căruia cel mai bun va ocupa postul.
E foarte bine că 28,73 la sută dintre profesori au obţinut note peste 7.00 şi e mulţumitor faptul că 40,68 la sută au şanse să lucreze ca suplinitori, la fel cum e trist că 30,57 la sută dintre candidaţi au note mici, sub 5.00 şi chiar de 1.00. Cauzele sunt multiple şi complexe. Am putea porni de la modalitatea de admitere la liceele pedagogice (dar nu numai), unde admiterea nu se realizează pe bază de examen, ci se face ţinând cont de mediile obţinute la muzică, educaţie fizică, desen sau alte discipline de acest gen (care măresc mediile finale de admitere).
Admiterea doar strict pe baza unui examen (neluând în calcul mediile din ciclul gimnazial, portofolii şi alte asemenea) ar face ca în licee să fie admişi cei mai buni elevi dintre cei buni. La fel şi selecţia viitorilor studenţi la facultăţi. Acum s-a ajuns ca admiterea să nu se mai facă nici măcar pe bază de dosar sau a mediei la bacalaureat, ci doar pe seama unei adeverinţe de absolvire a 12 clase. Este adevărat că un elev sau un student interesat poate învăţa oriunde, la orice liceu sau facultate, dar o altă cauză a rezultatelor ar putea fi seriozitatea cu care se desfăşoară procesul instructiv-educativ în unele instituţii de învăţământ. De aceea, eşecul ar mai putea fi pus şi pe nivelul de pregătire individuală al fiecăruia dintre candidaţi. În calcul ar putea fi luată şi starea socială a unora dintre candidaţi. Într-un fel se poate pregăti un dascăl fără obligaţii şi altfel are condiţii de studiu o profesoară care este şi mamă. Ca să nu mai vorbim de factorul şansă sau… noroc. Cunosc exemple de absolvenţi din promoţia 2011 care au obţinut medii de minim 7.00, dar şi care nu au primit nota 5.00, la fel cum ştiu şi cazuri de profesori care au fost nevoiţi să funcţioneze ca suplinitori deşi au obţinut nota 9.00 la concursul de titularizare de anul trecut, iar la concursul din acest an au primit doar 5.00 sau chiar mai puţin. Sau invers. Profesori care anii trecuţi au părăsit sala ori au fost evaluaţi cu note mici, mici de tot, iar când au văzut că este vorba, totuşi, de viitorul lor, de locul de muncă de unde-şi vor câştiga pâinea, s-au pregătit intens iar acum au primit notă care le-ar putea permite titularizarea.
Aşadar, ceea ce s-a întâmplat în acest an la concursul de titularizare, ca de altfel şi în anii precedenţi, reflectă normalitatea. În funcţie de numărul de candidaţi cu note de minim 7.00 şi de numărul posturilor, elevii vor avea în faţă cadrele didactice care au obţinut cele mai bune note la concursul de titularizare la disciplina respectivă. La fel ca de peste 20 de ani încoace, vor fi şi situaţii în care pentru anumite materii postul nu va putea fi ocupat de titulari, din cauză că niciunul dintre candidaţi nu a fost evaluat cu minimum 7.00, dar aceste posturi vor fi date suplinitorilor, tot în ordinea descrescătoare a mediilor, deci tot cei cu mediile mai mari le vor ocupa. Astfel, NICIUNUL dintre posturi nu va fi ocupat de candidaţi cu note sub 5.00.
Dar iată superlativele concursului de titularizare la câteva discipline: biologie: 8.00 – 3,4; chimie: 7,55 – 4,55; comerţ: 6,1 – 2,35; consiliere psiho-pedagogică: 7,47 – 1,25; religie ortodoxă: 7,50 – 1,95; psihopedagogie specială: 9,00 – 1,15; profesori documentarişti: 9,35 – 4,15; limba şi literatura română: 8,75 – 1,00; istorie: 9,90 (Iulia Maria Maier) – 2,2; geografie: 8,80 – 2,45; educatoare: 9,70 (Maria Dana Diacu) – 1,5; matematică: 9,65 (Sorin Bimbea) – 1,80; limba franceză: 9,20 – 1,6; limba engleză: 8,4 – 2,1; învăţători: 8,55 – 2,35; informatică: 5,90 – 5,80. Ieri, 19 iulie, candidaţii nemulţumiţi de notele primite au putut depune contestaţii la centrele de examen la care au fost înscrişi. Lucrările vor fi recorectate de comisiile de contestaţii în centrele universitare în care au fost corectate iniţial de comisiile de evaluare, iar rezultatele finale vor fi afişate mâine, 21 iulie. În judeţul Alba sunt 96 de posturi titularizabile, care vor fi repartizate în şedinţele publice din 22 şi 25 iulie, în ordinea descrescătoare a mediilor de către candidaţii cu note de minim 7.00.
Robert GHERGU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---