Ţitera, un instrument nelipsit la şezătorile de altădată, din Apuseni. Tradiția locului dusă mai departe de învățătorul Nicolae Coroiu, declarat ”Tezaur uman viu”

Ţitera, un instrument nelipsit la şezătorile de altădată, din Apuseni. Tradiția locului dusă mai departe de învățătorul Nicolae Coroiu, declarat ”Tezaur uman viu”

În comuna Avram Iancu din judeţul Alba se mai păstrează şi astăzi un instrument arhaic ale cărui origini sunt pierdute în negura timpului. I se spune ţiteră sau ţâmbă şi aminteşte de ceteră (vioară) şi ţambal. Moţii au preluat instrumentul de la saşi, adaptându-l la specificul din Apuseni. Moţii îi spun ţâmbă, dar în limbaj literar se numeşte ţiteră, ea amintind de ceteră sau ţambal.  Deşi se mai găseşte şi în alte zone ale ţării, ţâmba din Munţii Apuseni are o formă unică şi are o vechime de peste 100 de ani.

 Moţii au mers prin ţară şi au găsit modelul, l-au adus în Apuseni şi l-au confecţionat, folosindu-şi imaginaţia, spre a fi folosit la şezătorile de altădată. Prima dată când l-au văzut, bătrânii satului au fost uimiţi, şi-au amintit de vremurile de demult, când acest instrument era aproape de sufletul lor. Învăţătorul Nicolae Coroiu simte că e o datorie sfântă să ducă mai departe tradiţia locului.

Dragoste de cântec

Potrivit directorului Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, Daniela Floroian, tainele cântatului la acest instrument sunt cunoscute şi transmise cu mare pasiune copiilor de către învăţătorul Nicolae Coroiu. Iar învăţătorul, care de 40 de ani îşi îndrumă elevii pe culmile cunoaşterii, ale ştiinţei, ale culturii, este un exemplu de profesionalism şi implicare în tot ce înseamnă artă, cultură, valoare. Nicolae Coroiu este moţ născut în satul Târsa în anul 1951 şi a prins dragoste de cântec de când era copil, de la tatăl său, care cânta la taragot. Nicolae Coroiu nu numai că a cules cântece şi le-a transmis generaţiilor de copii care i-au trecut prin clasă, ci chiar îşi confecţionează singur aceste instrumente. Tâmba este o cutie de rezonanţă din lemn de brad. Se acordă la unison corzile pe care se poartă melodia, iar celelalte corzi sunt cele care ţin armonia. Se acordă în cvintă, în sol şi do. Ţâmba este denumirea dată instrumentului de către localnicii din Munţii Apuseni. În cărţile de muzică şi în alte manuale de specialitate ţâmba este cunoscută sub denumirea de ţiteră. În trecut ţâmba era nelipsită din casele moţilor şi cei care aveau auz muzical puteau cu uşurinţă interpreta orice melodie la acest curios instrument cu coarde.

Nicolae Coroiu a urmat cursurile Liceului Pedagogic din Abrud, iar din anul 1970 este învăţător şi profesor de muzică în comuna Avram Iancu, profesie căreia i s-a dedicat cu entuziasm şi implicare. Ştie să cânte atât la ţâmbă cât şi la fluier şi vioară. În anul 2004, învăţătorul a reuşit să-şi împlinească o mai veche dorinţă, aceea de a înfiinţa o formaţie de ţâmbe în cadrul şcolii, care se numeşte, în mod sugestiv, “Crăişorul”, după marele erou naţional Avram Iancu. De la început grupul a fost format din 10 copii, elevi ai claselor II-IV cu înclinaţie spre muzică, dar şi cu curiozitate de a descoperi bucuria cântatului la acest instrument.

Lansarea ţâmbaşilor şcolii, îndrumaţi de dascălul Nicolae Coroiu, a avut loc pe scena Şcolii cu clasele I-VIII “Avram Iancu” pentru ca ulterior ei să fie invitaţi la concursul de obiceiuri şi tradiţii “Cultură pentru cultură”. Aici, au fost remarcaţi de numeroşi specialişti, care mai apoi i-au invitat, în cei 10 ani care s-au scurs de atunci, la numeroase festivaluri judeţene şi naţionale, cum ar fi Festivalul Naţional de Folclor “Cişmigiu” din Bucureşti. Cele patru grupuri de instrumentişti formaţi de Nicolae Coroiu au un repertoriu specific zonei, cum ar fi cântecele – Ţarina de la Albac, Joc din Valea Crişului, Hora Iancului, Marşul lui Iancu, Haţegana şi altele. Spectacolele susţinute de micii interpreţi au impresionat prin unicitatea sunetelor ţiterei. Îmbrăcaţi în frumoasele costume populare, ţâmbaşii reprezintă cu cinste comuna Avram Iancu prin portul popular, prin autenticitatea cântecelor şi prin dragostea pentru tradiţiile zonei.

Un concert la ţâmbe

Principiul interpretării la ţâmbă este cel al cântatului la chitară, ne-a spus prof. Marinela Popa, din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. De asemenea, seamănă cu claviatura de pian sau acordeon, cu registrul acestora, dar ţâmba se aşează pe o masă sau un suport orizontal şi cu un băţ se duce melodia, cu celălalt se ţine ritmul. Melodia se formează mergând pe gamă în sus. Ţitera este un instrument specific comunei Avram Iancu, localnicii fiind singurii din ţară care au un astfel de instrument cu o formă unică.

Un concert susţinut la ţâmbe sună cu totul aparte şi nu seamănă cu nimic din ceea ce urechea omului modern s-a obişnuit să audă. Nicolae Coroiu este membru în toate formaţiile Căminului Cultural din comuna Avram Iancu, el fiind şi profesor instructor al formaţiei de fluieraşi de aici. Cu taraful local participă la evenimente ale comunităţii, la serbări sau festivaluri, iar după orele de curs face repetiţii la şcoală, cu copiii din grupul de ţâmbaşi.

Cu ocazia participării la festivaluri şi concursuri a reuşit să obţină, la Cântarea României, în toate ediţiile şi în toate etapele numeroase premii. Nicolae Coroiu consideră că este o datorie sfântă a fiecărui învăţător să cultive obiceiurile de aici, tradiţiile şi să ducă mai departe cântecul popular românesc. Studiul şi cântecul reprezintă pentru dascălul din Avram Iancu un mod de viaţă. Prin activităţile sale, el promovează cu mândrie respectul pentru folclorul românesc fără o clipă de răgaz. Atunci când este sărbătoare, învăţătorul şi discipolii săi vin cu mare bucurie pe scenă, să îi încânte pe spectatori cu sunetele unice ale ţâmbei.

Recunoaşterea măiestriei

Ministerul Culturii, în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” şi Academia Română au organizat, în data de 9 noiembrie, “Gala Tezaure Umane Vii”, un eveniment desfăşurat în spiritul Programului “Tezaure Umane Vii”, derulat la iniţiativa UNESCO, care urmăreşte salv­gardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural ima­terial. Programul a reuşit să pună în evidenţă activitatea meşterilor populari, care cu trudă, tradiţie şi pasiune, şi-au dedicat viaţa învăţând din tată în fiu tainele meşteşugurilor populare, pe care le-au promovat apoi atât la nivel naţional, cât şi internaţional, contribuind astfel la imaginea României în lume. Programul derulat de Ministerul Culturii este necesar în zilele noastre, când nu trebuie să dăm uitării zestrea culturală pe care ne-au lăsat-o strămoşii noştri, alegând aşa-zisa artă, care nu are nicio legătură cu tradiţia poporului român. După festivitatea de premiere a “tezaurelor”, de la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, preşedintele Klaus Iohannis le-a conferit celor 26 de artişti populari Medalia „Meritul Cultural” clasa a III-a – “Patrimoniul cultural naţional”, printre cei decoraţi aflându-se şi ”tezaurele” Albei. Distincţiile au fost acordate în semn de apreciere pentru dăruirea şi talentul puse în slujba păstrării şi promovării artei şi meşteşugurilor tradiţionale, impunându-se în rândul personalităţilor spiritualităţii româneşti de drept “Tezaure Umane Vii”. Cu toţii au fost primiţi la Palatul Cotroceni, ceremonia fiind organizată în Sala Unirii, care a găzduit meşteri populari declaraţi „Tezaure Umane Vii” din întreaga ţară. În semn de recunoştinţă, şeful statului a primit din partea artiştilor populari mai multe cadouri simbolice.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI