Tinerii din România „investesc” mai mult pe băutură decât pe cultură. Care sunt, în medie, sumele cheltuite de adolescenți

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), după fumat și hipertensiunea arterială, alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură pentru populația generală din Uniunea Europeană (UE). Pentru adolescenții și tinerii cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 ani, alcoolul este însă principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 7% din anii de viață trăiți cu incapacitate sau pierduți prin deces prematur.

Alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de boli diferite, între care: tulburări neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate şi altele), boli digestive (ciroză hepatică alcoolică, pancreatită acută și cronică, gastropatie alcoolică), cancere (de tub digestiv şi sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune arterială), sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecţioase (pneumonie, tuberculoză și altele), traumatisme (auto şi heteroagresivitate, suicid, omor, intoxicații accidentale, accidente rutiere, domestice sau profesionale).

Pe lângă impactul asupra sănătății, consumul excesiv de alcool poate avea consecințe sociale dramatice: probleme relaționale (deteriorarea relațiilor familiale, separare, divorț, abuz și neglijare a copiilor), pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de muncă, pierderea locuinței, excludere socială, probleme legale (amenzi, închisoare), comportament sexual nepotrivit (sex neprotejat, viol, sarcină nedorită).

Din punct de vedere al percepției consumatorului de alcool, există o discrepanță între consecințele pe care le resimte consumatorul însuși și costurile sociale suportate de societate, familie sau alte persoane ca urmare a deciziei sale de a bea. Prevenirea consecințelor consumului dăunător de alcool reprezintă una dintre prioritățile agendei politice a Organizației Mondiale a Sănătății încă din anul 1980 și una dintre ariile cheie ale intervențiilor în domeniul sănătății publice la nivel național.

Potrivit studiilor, românii ocupă locul întâi în lume la consumul moderat de alcool, cu o medie de peste 8 băutruri pe zi și locul 5 în topul țărilor cu un model de consum de alcool de tip excesiv.

În România, consumul de alcool la populația în vârstă de 15 ani şi peste este de 14,4 litri de alcool pur per persoană pe an, cu o evoluție crescătoare în ultimul deceniu. Din acest consum, 25% este reprezentat de alcoolul neînregistrat, produs în gospodării, în afara regimului guvernamental de control. Consumul de alcool realizat exclusiv de populația băutoare este de 21,3 litri de alcool pur/persoană/an.

Aproximativ 92% din bărbați și 70% din femei au consumat cel puțin o dată în viață alcool, în timp ce două treimi din populaţie consumă alcool în mod regulat. România ocupă locul III în UE după cantitatea de alcool consumată și locul II în rândul țărilor cu cel mai dăunător model de consum. Băutura preferată a românilor este berea. Mai puțin de 60% din români consumă vin. Băuturile spirtoase sunt consumate de 39% din băutorii sub 35 ani și aproximativ 42% de cei în vârstă de 35-65 ani.

Tinerii români investesc de 17 ori mai mult în alcool decât în cultură, arată un studiu recent. Cei mai mulți preferă berea, însă piața băuturilor spirtoase a ajuns la un record al ultimilor 5 ani.

Aproape 70 de lei lunar. Aceasta este suma pe care o cheltuie pe alcool tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.

Datele arată că tot această categorie este dispusă să plătească cel mai mult pe astfel de produse. Totuși, românii țin cont de mai multe criterii atunci când cumpără băuturi alcoolice. Primul criteriu este prețul, urmat de brand și promoții.

Cheltuielile pentru alcool par imense dacă le comparăm cu cele pentru cultură, ale tinerilor: 4 lei pe lună.

Marius Luican, realizator studiu: „Sub 1% din bugetul românilor merge către zona de cultură, către cărți, un bilet la film măcar, sumele sunt foarte mici”.

În România, cea mai consumată băutură alcoolică este berea, preferată de o treime dintre consumatori.

Totuşi, în ultimii 5 ani, piața băuturilor spirtoase a explodat și a ajuns la 700 de milioane de euro.

Marius Luican, realizator studiu: „Dacă mergem către tinerii din mediul urban ei consumă băuturile spirtoase în cocktail-uri. Cifrele pe bauturi spirtoase, având o zonă atât de mare nefiscalizată de 50-60% ne spun faptul că volumele consumate de români sunt substanţial mai mari decât cifrele oficiale”.

Ruxandra Constantina, medic de familie: „Vor fi niște adulţi care prezintă risc mare de a dezvolta anxietate, depresie şi alte dependenţe de droguri sau fumatul. Aceste persoane vor fi predispuse la obezitate pentru că alcoolul este caloric, afecţiuni cardiovasculare, hipertensiune şi un risc mai mare de AVC”.

Nu puține sunt situțiile în care minorii reușesc să cumpere alcool, chiar dacă acest lucru este interzis.

Florin Tîrnovean, avocat: „Amenda este între 500 si 1500 de lei. Există şi situaţia des întâlnită când o persoană majoră cumpără alcool pentru prieteni minori. Într-o astfel de situaţie legea nu poate în niciun fel să îl pedepsească”.

Anual, în România, se produc peste 500 de milioane de litri de vin, iar asta ne clasează pe locul 6 în Europa. În plus în fabricile noastre se produc an de an 1,8 miliarde de litri de bere, cantitate ce pune țara noastră pe locul 9 în Uniunea Europeană.

Sursa: digi24.ro

mediafax.ro

insp.gov.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI