Tichetul de masă, un beneficiu extrasalarial vital pentru mulți salariați din România. Ne aliniem la standardele vestice sau mai avem de recuperat?

Tichetul de masă, un beneficiu extrasalarial vital pentru mulți salariați din România. Ne aliniem la standardele vestice sau mai avem de recuperat?

Beneficiul extrasalarial sub formă de tichete de masă este tot mai utilizat în Europa. În România, într-o perioadă marcată de inflaţie, presiuni pe piaţa muncii şi nevoia de a motiva angajaţii fără a creşte excesiv costurile salariale, acest tip de compensaţie devine esenţial.

Însă cât de valoroase sunt, de fapt, tichetele de masă în România în comparaţie cu alte ţări europene? Se aliniază cu standardele vestice sau mai avem de recuperat?

Ce sunt tichetele de masă şi cum funcţionează?

Tichetele de masă sunt bonuri valorice acordate angajaţilor, în format electronic sau (în trecut) pe hârtie, care pot fi folosite exclusiv pentru achiziţionarea de alimente sau produse alimentare. Ele sunt reglementate diferit de la o ţară la alta, dar scopul comun este acelaşi: susţinerea mesei zilnice şi, indirect, creşterea productivităţii şi bunăstării angajaţilor.

În multe state, tichetele sunt susţinute fiscal de guverne prin scutiri de taxe sau deductibilităţi, fiind avantajoase atât pentru angajator, cât şi pentru salariat.

Citește și: O parte dintre angajații care beneficiază de vouchere de vacanță pot pierde DEFINITIV tichetele, deşi au plătit impozit pentru ele

Cât valorează un tichet de masă în România?

În 2025, valoarea maximă a unui tichet de masă în România este de 40,18 lei/zi lucrătoare, potrivit Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 484/2025. Aceasta echivalează cu aproximativ 8 euro/zi la cursul actual (1 euro ≈ 5 lei).

Astfel, un angajat care lucrează 22 de zile pe lună poate primi lunar tichete în valoare de aproximativ 176 euro.

Este important de menţionat că:

Valoarea tichetului este impozitată doar cu 10% CASS şi 10% impozit pe venit.
Angajatorul beneficiază de deductibilitate fiscală şi nu plăteşte contribuţii sociale suplimentare.

Cum stă România faţă de alte ţări din UE?

Franţa – pionierul tichetelor de masă

Franţa a fost prima ţară europeană care a introdus tichetele de masă (numite Titres-Restaurant), în anii ’60. Astăzi, valoarea medie a unui tichet este de 11,52 euro/zi, cu un plafon fiscal favorabil până la 7,18 euro/zi neimpozabili pentru angajator.

Francezii pot folosi tichetele la restaurante, bistrouri, chiar şi pentru livrare. Statul încurajează astfel folosirea acestora în domeniul HoReCa, susţinând şi economia locală.

Belgia

În Belgia, tichetele de masă sunt extrem de populare, având o valoare medie între 8 şi 10 euro/zi, din care angajatorul contribuie cu 6,91 euro şi angajatul cu 1,09 euro. Suma este neimpozabilă şi acceptată atât în supermarketuri, cât şi în restaurante.

Belgia este adesea considerată modelul ideal, datorită echilibrului între valoarea tichetului de masă, fiscalitate şi versatilitate în folosire.
Italia

În Italia, valoarea unui tichet este de obicei între 7 şi 8 euro/zi, dar sistemul este mai puţin flexibil decât în Franţa. Există limitări privind locurile în care pot fi folosite, iar unele companii aleg să nu acorde tichete din cauza birocraţiei.

Ungaria

România se află peste vecinii maghiari la acest capitol. În Ungaria, valoarea tichetului de masă este de doar 3,81 euro/zi, iar regimul fiscal este mai restrictiv.

Cehia

Cehia are un sistem similar cu România. Valoarea zilnică a unui tichet de masă este de aproximativ 6,40 euro, iar guvernul permite deductibilitate fiscală parţială. Totuşi, regimul fiscal este mai puţin prietenos, iar acceptarea în magazine este limitată faţă de România.

România – printre liderii regionali

Raportat la valoarea tichetului şi la salariul mediu naţional, România oferă unele dintre cele mai generoase beneficii de acest tip în Europa Centrală şi de Est. Conform estimărilor recente:

Peste 3 milioane de angajaţi români primesc tichete de masă

81% dintre companiile din România includ acest beneficiu în pachetul standard.

În plus, în România, tichetele pot fi utilizate atât în supermarketuri, cât şi în platforme de livrare, cantine sau restaurante, ceea ce le face extrem de versatile.

Concluzie: România recuperează rapid distanţa faţă de Vest

Deşi Franţa, Belgia sau Italia au o tradiţie mai lungă în folosirea tichetelor de masă, România a recuperat rapid şi oferă astăzi un beneficiu solid şi eficient pentru milioane de salariaţi.

Cu o valoare de aproximativ 8 euro/zi, tichetele de masă din România se aliniază tot mai mult cu standardele vest-europene, depăşind clar ţările din Europa de Est.

Într-un peisaj fiscal instabil şi cu o piaţă a muncii din ce în ce mai competitivă, tichetele de masă rămân un atu puternic pentru companiile care vor să-şi păstreze angajaţii motivaţi şi productivi – şi o sursă constantă de echilibru în bugetul lunar al angajaţilor.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI