Tendință pozitivă! După ce anul trecut 17% din creditele din Alba erau neperfomante, acum procentul a scăzut la 15%

Locuitorii județului Alba par să se descurce mai bine cu datoriile la bănci, după ce, începând cu debutul crizei s-au confruntat cu probleme tot mai mari în a rambursa creditele contractate.

Pentru prima dată după 2008 se poate constata o scădere a procentului creditelor restante. Însă, ar putea fi și o statistică construită tocmai pentru a încuraja creditele și investițiile și pentru a crește încerderea publică în economie. Totuși, nu se pot nega investițiile foarte importante din zona Sebeșului, Cugirului și Blajului, unde județul nu poate furniza suficientă forță de muncă.

Profesorul de economie  Bogdan Glăvan explică pe pagina sa, www.logec.ro, cum vede situația la nivel național:

“Datele publicate la sfârșitul săptămânii trecut de BNR ne permit să observăm schimbarea majoră care a survenit în bilanțurile băncilor. Dacă ne referim la creditele în lei, anul 2014 este primul an de după criză în care ponderea creanțelor putrede (în total credite în lei) se situează pe un trend clar descrescător. Acest fenomen are două cauze: reluarea creditării și rezolvarea neperformantelor. De exemplu, în luna mai a acestui an creditele în lei se cifrau la 89 909 mil. lei, din care 13 330 mil. lei erau restante; spre comparație, cu un an în urmă soldul creditelor în lei era de 84 122 mil. lei, din care 12 568 mil. lei restante.

Dinamica restantelor

Însănătoșirea bilanțurilor nu merge însă uniform pe județe, ceea ce ne permite să observăm schimbările care intervin în clasamentul județelor în funcție de ponderea creditelor neperformante. În continuare unitățile bancare din județul Sălaj au cele mai mari probleme, aici ponderea creditelor neperformante (28,3%) fiind mult peste media națională (15,2%). Față de octombrie 2013, la vârful clasamentului au survenit câteva schimbări, în județe precum Brăila sau Vâlcea situația s-a înrăutățit, în vreme ce în Sibiu s-a îmbunătățit și ponderea creditelor neperformante a scăzut. Și la coada clasamentului au părut schimbări, chiar dacă în mare județele cu cele mai mici probleme și-au menținut pozițiile. Astfel, în Călărași sau Teleorman ponderea creditelor neperformante a crescut.

Restante la credite pe judete

Concluzia? Anul 2014 este anul însănătoșirii băncilor, fenomen care apare însă foarte târziu, abia la un cincinal de la momentul izbucnirii crizei. Pentru ce au așteptat administratorii băncilor – inclusiv administratorii politici ai sistemului bancar – atât de mult timp? Răspunsurile țin probabil de mai multe considerente, de legislația proastă (făcută cam de aceiași politicieni), de contextul permisiv, de strategiile bancherilor, de calculele politicienilor etc. Întârzierea epurării creditelor neperformante a frânat și încă frânează procesul de curățare a economiei de investițiile eronate din timpul boom-ului. Acum, de fapt, pericolul este ca reluarea creditării să se facă fără îndepărtarea suficient de rapidă a creanțelor cu probleme.

Încă ceva: în regiunile României care au viață economică lucrurile merge ceva mai bine, apar noi oportunități de creditare, este mai ușor să scoți din bilanț creditele neperformante. Dar în zonele foarte sărace, Dumnezeu cu mila: nici multe credite n-au avut, dar nici n-ai ce să faci cu putregaiul.”

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI